În primele patru luni ale anului, din ianuarie până în aprilie, deficitul bugetar a ajuns la 27,35 miliarde de lei, adică 1,72% din PIB, în creștere față de 16,33 miliarde de lei, adică 1,16% din PIB, în perioada similară din 2016. Evoluția a fost cauzată, în principal, de creșterea cu 58% a volumului de investiții, de compensarea facturilor de consum de energie electrică și gaze naturale pentru gospodării și întreprinderi, în valoare totală de 3,57 miliarde de lei, de un volum mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, de încetinirea ritmului de colectare a veniturilor și de efectele celei de-a doua etape de implementare a Programului de Sprijin pentru România.
Raportat doar la luna aprilie, deficitul bugetar a fost raportat să atingă pragul de 4,6 miliarde de lei, după o medie lunară de 7,6 miliarde de lei în primele trei luni ale anului curent, care au adus o gaură în bugetul de stat de 22,75 de miliarde de lei, până la sfârșitul lunii martie.
Se preconizează ca deficitul bugetar să ajungă la 68 de miliarde de lei, 4,4% din PIB, până la sfârșitul anului 2023.
Cât a cheltuit statul în patru luni
În termeni nominali, cheltuielile bugetului general consolidat, care au totalizat 185,77 miliarde de lei, au crescut cu 15,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile din primele patru luni din 2023 au crescut cu 0,3 puncte procentuale, de la 11,4% din PIB în aceeași perioadă din 2022, la 11,7% din PIB.
Suma cheltuită cu personalul a fost de 41,72 miliarde de lei, în creștere cu 8,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile de personal sunt egale cu 2,6%, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Cheltuielile pentru bunuri și servicii au totalizat 23,74 miliarde de lei, în creștere cu 17,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe lângă creșterea cu 20% a bugetului Fondului Național Unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata medicamentelor cu și fără contribuție personală, precum și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate, bugetele locale au crescut cu 16,2% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Iar suma cheltuită pentru dobânzi a fost de 12,67 miliarde de lei. Ca urmare a prefinanțării în primele patru luni a necesarului brut de finanțare pentru anul 2023, plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică au crescut cu 3,23 miliarde de lei, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Alte cheltuieli pe care statul le-a suportat în ultimele patru luni au fost pentru a acoperii costurile legate de asistența socială, subvenții, titluri de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile și alte investiții interne.
Ce venit a avut România în această perioadă
Pentru primele pentru luni ale anului 2023, veniturile totale au însumat peste 158 de miliarde de lei, adică cu 9,7% mai mult decât nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția acestei sume a fost influențată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii și venit, contribuțiilor de asigurări, fondurilor europene și accizelor, în timp ce încasările din TVA au înregistrat un avans mai temperat.
Valoarea impozitului colectat din salarii și venituri a fost de 13,1 miliarde de lei, în creștere cu 28,1% față de suma colectată în aceeași perioadă a anului trecut. Această creștere a fost cauzată în primul rând de o creștere a veniturilor fiscale din dividende (128,9%), deși veniturile fiscale din pensii și din declarația unică de venit au înregistrat, de asemenea, tendințe pozitive (39,2% și, respectiv, 12,6%). Încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 9,9% în aceeași perioadă, mai puțin decât creșterea de 14,7% a fondului de salarii pentru economie.
Extinderea facilității acordate salariaților din sectorul construcțiilor către agricultură și industria alimentară (un efect negativ al scutirii de impozit pe salarii în temeiul Legii nr. 135/2022) a avut, de asemenea, un impact asupra dinamicii acestei categorii de încasări, potrivit profit.ro.
În plus, contribuțiile la asigurări au fost de 50,57 miliarde de lei, în creștere cu 12,3% de la an la an. Similar impozitului pe salarii, dinamica acestora a fost mai mică decât evoluția fondului de salarii din economie (14,5%) ca urmare a extinderii facilității acordate lucrătorilor din construcții prin Legea nr. 135/2022 la industria agricolă și alimentară, precum și a măsurii privind încetarea CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei și restituirea sumei reținute ca CASS din veniturile din pensii începând cu 1 martie 2023.
