Suveranismul este o idee tot mai răspândită în spațiul mediatic din Românesc. Iar acum, în plin an electoral, nu puțini sunt acei politicieni care vin în fața publicului său cu astfel de sloganuri. Iar unele dintre „țintele” acestor politicieni ar fi și faptul că România este parte integrată în alianțe la nivel mondial precum NATO sau Uniunea Europeană.
În cadrul podcastului „Hai România” de vineri, 5 iulie, istoricul Alex Mihai Stoenescu explică într-un interviu cu jurnalistul Dan Andronic cum apartenența țării noastre la aceste două formațiuni nu exclude suveranitatea statală. Istoricul începe prin a face o paralaleă între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană și spune că, din foarte multe puncte de vedere, acestea se diferențiază.
UE nu e SUA
„Uniunea Europeană nu este o federație de state, nu este asemănătoare Statelor Unite. Uniunea Europeană este o confederație de state naționale, a unor state suverane, este totul trecut în legislație”. De asemenea, Alex Mihai Stoenescu ține să menționeze că ar exista o tentindă ca, pe viitor, să se facă tranziția de la o confederație, la federație. Ca Uniunea Europeană să fie un stat de sine stătător, cu un președinte și prlament. „Se observă această tendință căci mulți spun că modelul Statelor Unite ar fi unul de succes”, mai spune istoricul.
Istoricii care susțin aceste lucruri vin cu argumentul economic de cele mai multe ori. Dau exemplul inițial al Marii Britanii, primul astfel de model de federație, dar la o scară mai mică. Și în Statele Unite, dar și în Regatul Unit, nivelul de trai al poplației este unul mai ridicat decât în cazul a multor state care nu fac parte dintr-o astfel de federație. „Istroicii spun că aceste modele sunt unele de succes. Au un nivel de civilizație ridicat, au o economie funcțională. Mereu facem comparația dintre salariile din Ociident și cele de la noi și aceste state, de multe ori, sunt privite ca modele”, adaugă Alex Mihai Stoenescu.
Statul național pe primul plan
Iar acesta menționează apoi că între toate aceste idei și concepții, definița clară a noțiunii de suveranism se pierde. În acest sens, istoricul se leagă din nou de subiectul Uniunii Europene și spune că, la nivel de legislație, situația nu ar mai fi la fel de ambiguă. El spune că statele naționale, membre ale Uniunii Europene, ar trebui să fie conștiente de statutul blocului comunitar de confederație, nu de federație. Iar acest statut este prevăzut la nivelul dreptului internațional.
Alex Mihai Stoenescu, pentru a-și întări argumentul, dă exemplul Portugaliei: „Este un stat mic, nu este în topul economic al Uniunii Europene, dar constituția spune foarte clar. La ei, legislația națională este prioritară legislației europene”. Însă face și observația cum că în România situația ar sta puțin diferit. „La noi se pare că e cam invers”, subliniază istoricul. „Se aplică legislația europeană și se modifică legislația națională. Nu înțeleg neapărat de ce. Documentele principale ale Uniunii Europene sunt recomandări, nu sunt legi, nu sunt bătute în cuie ce trebuie respectate de toată lumea”.
