În fiecare decembrie, prestigioasa publicație The Economist alege „țara anului”. Câștigătorul nu este cel mai bogat, cel mai fericit sau cel mai virtuos stat, ci cel care s-a îmbunătățit cel mai mult în ultimele 12 luni.
Printre câștigătorii precedenți a titlului „Țara anului” se numără Columbia (pentru încheierea unui război civil), Ucraina (pentru rezistența la o invazie neprovocată) și Malawi (pentru democratizare). În 2023, premiul a fost acrodat Greciei. Pentru că a reușit să iasă dintr-o lungă criză financiară și a reales un guvern centrist.
Polonia, un candidat serios la „Țara anului”
Lista de candidați a publicației britanice pentru „Țara anului” din acest an conținea cinci nume. Două dintre ele au luat poziție împotriva guvernării proaste. În Polonia, noua administrație a lui Donald Tusk, formată după alegerile parlamentare din 2023, și-a petrecut anul încercând să repare daunele produse de predecesorul său. Partidul Lege și Justiție, care a guvernat timp de opt ani, a erodat normele democratice liberale prin preluarea controlului asupra instanțelor, mass-media și mediului de afaceri, după modelul lui Viktor Orban din Ungaria.
Tusk a început munca îndelungată de reparare a instituțiilor. De asemenea, a făcut din Polonia un pilon și mai puternic al securității europene, cu armata sa numeroasă și creșterea cheltuielilor pentru apărare. Cu toate acestea, el a încălcat câteva drepturi constituționale. Iar relațiile Poloniei cu Germania sunt proaste.
Aftica de Sud a fost în cărți
La aproximativ 10 000 km distanță, sud-africanii au cerut și ei mai mult. În alegerile din mai, Congresul Național African (ANC) a pierdut pentru prima dată majoritatea parlamentară. După ce a condus țara de la sfârșitul apartheidului, în 1994. Alegătorii s-au săturat de eșecul economic. Acesta a fost agravat de faptul că șefii partidului de guvernământ au distrus și jefuit organele statului.
ANC trebuie acum să guverneze prin intermediul unei coaliții. Iar liderii săi mai rezonabili au ales să facă acest lucru cu Alianța Democrată, un partid liberal cu o experiență în gestionarea bună a orașelor. Noua coaliție se va strădui să rezolve probleme grave precum șomajul și criminalitatea. Dar are o șansă de a guverna mai bine.
Argentina, printre nominalizări
O țară poate câștiga titlul „Țara anului” și pentru reforma economică. Politicile Argentinei au fost mult timp dezastruoase, cu cheltuieli risipitoare, inflație ridicată, rate de schimb multiple și incapacitate de plată în serie. În 2024, Javier Milei, președintele său „anarho-capitalist”, a lansat cel mai radical experiment de piață liberă din lume. Milei a redus cheltuielile publice și adereglementat activitatea administrației. Acest lucru a dat roade. Inflația și costurile de împrumut au scăzut și economia a început să crească din nou în al treilea trimestru. Dar Argentina are încă o monedă supraevaluată. Iar sprijinul public pentru terapia de șoc ar putea să nu dureze.
Siria, o candidatură de ultim moment
Înlăturarea lui Bashar al-Assad la 8 decembrie a pus capăt unei jumătăți de secol de dictatură dinastică. Doar în ultimii 13 ani, războiul civil și violența de stat au ucis aproximativ 600 000 de persoane. Regimul lui Assad a folosit arme chimice și tortură în masă împotriva oponenților percepuți. Arecurs la traficul de droguri la scară industrială pentru a obține bani. Căderea sa a adus bucurie sirienilor și umilință susținătorilor săi – Rusia.
Assad a fost el mai rău tiran destituit în 2024. Dar calitatea celor care îl înlocuiesc contează, de asemenea. Hayat Tahrir al-Sham (HTS), cel mai puternic grup rebel care controlează în prezent Damascul și părți din restul Siriei, a fost pragmatic până acum. Însă până în 2016 a fost afiliată la al-Qaeda. Iar timp de câțiva ani, a guvernat provincia Idlib în mod competent, dar represiv. Dacă HTS obține prea multă putere, poate impune o autocrație islamistă. Dacă are prea puțin, Siria se poate destrăma.
Câștigătorul este…
Bangladesh, care a răsturnat un autocrat. În august, protestele de stradă conduse de studenți au forțat-o să plece pe Sheikh Hasina. Aceasta a condus țara de 175 de milioane de locuitori timp de 15 ani. Fiica unui erou al independenței, Hasina a prezidat cândva o creștere economică rapidă. Dar a devenit represivă, falsificând alegeri, întemnițând opozanți și ordonând forțelor de securitate să împuște protestatari. Sume uriașe de bani au fost furate în timpul mandatului său.
Guvernul tehnocrat temporar, condus de Muhammad Yunus, laureat al premiului Nobel pentru pace, este sprijinit de studenți, armată, mediul de afaceri și societatea civilă. Acesta a restabilit ordinea și a stabilizat economia. În 2025 va trebui să repare legăturile cu India și să decidă când vor avea loc alegerile. Nimic din toate acestea nu va fi ușor. Dar pentru că a răsturnat un despot și a făcut pași înainte către un guvern mai liberal, Bangladesh este „țara anului”, conform mediafax.
