Se așteaptă ca NATO să le ceară membrilor săi să își mărească stocurile de muniție, care au fost grav diminuate de războiul din Ucraina, în timp ce aliații încearcă să asigure o stabilizare a aprovizionării cu arme atât pentru Kiev, cât și pentru propriile forțe armate.
Chiar și înainte de invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie anul trecut, multe țări NATO nu au reușit să atingă țintele de stocare ale alianței, deoarece oficialii considerau că războaiele de uzură cu lupte de artilerie la scară largă sunt de domeniul trecutului.
Dacă Europa ar trebui să se războiască cu Rusia, nu am avea destule arme
Însă ritmul livrărilor către Ucraina, unde trupele de la Kiev trag până la 10.000 de obuze de artilerie zilnic, a secătuit stocurile occidentale și a expus vulnerabilitatea forțelor armate ale statelor NATO, cât și viteza și forța de muncă a lanțurilor de aprovizionare. „Dacă Europa ar trebui să lupte cu Rusia, unele țări ar rămâne fără muniție în câteva zile”, a declarat un diplomat european pentru Reuters.
NATO tocmai a finalizat un studiu al stocurilor de muniție rămase, a declarat un oficial NATO pentru Reuters sub rezerva anonimatului. „Acele (obiective NATO (de muniții) pe care le-am stabilit, și fiecare aliat are o țintă specifică, acestea nu erau îndeplinite în cea mai mare parte (înainte de războiul din Ucraina)”, a spus oficialul.
Stocuri și mai mici de arme după secarea acestora în războiul din Ucraina
Acum, stocurile sunt și mai mici din cauza conflictului din Ucraina, ceea ce face probabil ca NATO să ridice nivelurile-țintă pentru rezervele de muniție ale membrilor săi, a mai spus sursa citată.
„Aș fi absolut uimit dacă țintele… nu ar fi majorate”, a spus oficialul NATO. Numărul exact de cartușe rămase în stocurile militare occidentale este strict secret. Același lucru este valabil și pentru țintele de stocare ale NATO, care sunt specifice fiecărui stat membru și reprezintă unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale alianței.
În general, NATO însărcinează fiecare aliat să furnizeze anumite capacități la care alianța poate apela în caz de conflict. Acest lucru ar putea însemna, de exemplu, că un anumit aliat trebuie să aibă o divizie blindată, între 10.000 și 30.000 de soldați, complet echipată și pregătită cu muniție, capabilă să lupte la un anumit nivel de intensitate pentru o anumită perioadă de timp.
Ținând cont de toate aceste condiții, țara va trebui să furnizeze o anumită cantitate de muniție, tancuri, obuziere și orice altceva poate fi necesar pentru a îndeplini cerințele NATO. Numai Germania singură era cu 20 de miliarde de euro în urma obiectivului NATO înainte de invazie, potrivit unei surse din domeniul apărării.
Ministerul german al Apărării nu a răspuns imediat la o solicitare de confirmare. Oficialul NATO a declarat că cel mai mare deficit este reprezentat de munițiile decisive pentru luptă, de la obuze de 155 mm folosite la obuziere, la rachete HIMARS și muniție pentru sisteme de apărare aeriană precum IRIS-T, Patriot și Gepard, toate folosite intens de trupele ucrainene.
Deciziile privind obiectivele de stocare sunt așteptate atunci când liderii NATO se vor reuni la summitul din Lituania, la jumătatea lunii iulie, pentru un summit.
Probleme de capacitate ale stocurilor NATO
De asemenea, războiul a scos în evidență lipsa capacității industriale necesare pentru a accelera rapid producția, după ce, în urma deceniilor de diminuare a comenzilor guvernamentale, multe linii de producție au dispărut. Miniștrii apărării din NATO vor discuta această problemă la Bruxelles marți și miercuri, înainte ca zeci de lideri occidentali să se reunească pentru Conferința de Securitate de la Munchen, înaintea primei aniversări a ceea ce Rusia numește „operațiunea sa militară specială” din Ucraina.
Statele Unite și Franța au început să facă presiuni asupra companiilor din domeniul apărării pentru a stimula producția. Washingtonul urmărește să își majoreze obiectivul de producție lunară de cartușe de artilerie la 90.000 de la 14.400 înainte de război, a relatat New York Times pe 24 ianuarie.
În calitate de cel mai mare donator militar al Ucrainei, Statele Unite au furnizat arme în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari Kievului de la începutul războiului, inclusiv peste un milion de proiectile de 155 mm, potrivit Departamentului de Stat și Pentagonului.
În Franța, președintele Emmanuel Macron a ordonat contractorilor militari ai țării în iulie anul trecut să elaboreze o strategie de „economie de război” pentru a accelera producția de orice, de la muniții la obuziere.
Oficialii francezi au refuzat să ofere o cifră specifică pentru producția de muniții, dar pentru 2023 Parisul a comandat muniții în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, din care aproximativ 1,1 miliarde de euro vor fi livrate în acest an. Aceasta include 10.000 de obuze de 155 mm de la Nexter Systems, singurul contractor al Franței pentru muniții de calibru mare.
„Nexter a fost în somn pe timp de pace. Acum s-au trezit”, a declarat un oficial militar francez. Economia de război începe să dea roade. Timpul de producție pentru muniții a început să scadă de la nouă la trei luni, potrivit oficialilor militari.
Obuzierul Caesar, a cărui construcție dura doi ani, este acum fabricat în 18 luni. Cooperarea între aliați este esențială. În cadrul unui acord între Franța și Australia, Canberra va furniza praf de pușcă, care nu este produs în Franța, pentru a permite Nexter să fabrice obuze de 155 mm. Primele câteva mii vor fi livrate Ucrainei până la sfârșitul lunii martie. „Căutăm împreună cu alte țări să vedem cum putem replica acest tip de model”, a declarat un oficial francez.
