După ce boierimea s-a văzut cu banii luați și fără susținere, deoarece Vladimirescu a început să negocieze atât cu Poarta, cât și cu Eteria, a fugit în Transilvania. Din păcate, strategia revoluționarului a fost greșită: boierii dețineau puterea economică în țară, alături de influența socială. Fără ajutorul lor, planul său era sortit la eșec.
Vladimirescu începe să poarte tratative cu Ipsilanti, pentru a împărți sferele de influență. În timpul unei întâlniri strategice, este asasinat de un locotenent pe nume Caravia, care dorea ca generalul său să cucerească și Țara Românească.
Decizia sa a fost independentă, nu i-a fost comandată, iar rezultatul a fost definitoriu. Imperiul Otoman începe acțiunile militare, iar toți eteriștii sunt uciși, iar revoluția se sfârșește. De notat este că nu a existat nicio confruntare militară între panduri și otomani.
În acest context, sultanul ia decizia de a se întoarce la domniile pământene, românești, și renunță la fanarioții care l-au trădat.
Apariția Regulamentului Organic
Un nou război are loc între Imperiul Otoman și cel Țarist. La tratatul de pace de la Adrianopol, Țările Române intră sub ocupație militară rusească. Este perioada în care Pavel Kiseleff este guvernator al Principatelor, domn unic, și începe procesul de modernizare.
În anii de guvernare ai lui Kiseleff, Țările Române nu au plătit tribut. Acei bani s-au transformat în excedent bugetar și au fost folosiți în infrastructură. 3 milioane de monede aur în Țara Românească și 2,5 milioane monde aur în Moldova, în anii 1831-1832. Ce au făcut rușii cu acei bani? Unele orașe s-au construit, altele s-au modernizat. Spre exemplu, fondarea și construirea orașului Alexandria a avut loc folosind excedentul bugetar din Țara Românească.
Regulamentele Organice au fost primele acte legislative cu caracter de Constituție din Țările Române. Ele au meritele istorice ale începutului modernizării, dar și ale accelerării evoluției economice. Sub tratatul de la Adrianopol, Țările Române ies de sub monopolul Imperiului Otoman. Comercianții români ajung să fie „liberi”, însă efectele acestei rupturi se văd târziu, peste ani buni.
Economie performantă în timpul lui Kiseleff
Dat fiind faptul că producția de cereale și economia era profund tradițională, exporturile au crescut lent până în anii 1860. În episodul următor o să vorbim pe larg despre stratificarea socială din Principate și situația în care se aflau agenții economici după Regulamentele Organice. La vremea respectivă începea să se facă remarcată timid o nouă clasă socială: burghezia.
Liberalizarea economiei prin intermediul Regulamentelor avea să ducă la o creștere pe termen lung a producției agricole. În perioada 1831-1835 producția de cereale a crescut exponențial, la peste 600 de mii de tone. Însă, a trebuit să mai treacă încă 15 ani pentru ca producția românească să depășească un milion de tone de cereale, în perioada 1846-1850.