O inițiativă de consolidare a bazei politice și de a atrage sprijinul celor mai puțin privilegiați stă la baza deciziei guvernului italian de a impune o taxă extraordinară asupra băncilor, dar abordarea sa neinspirată ar putea provoca mai mult rău decât bine prin afectarea încrederii investitorilor.
O prăbușire a piețelor a determinat o clarificare grabnică cu privire la taxa unică de 40% asupra băncilor, pe care guvernul ulterior a afirmat că o va limita la 0,1% din activele băncilor, în conformitate cu recomandările Uniunii Europene.
Trezoreria are așteptări mari
Trezoreria se așteaptă să obțină mai puțin de 3 miliarde de euro (3,3 miliarde de dolari) din această măsură, sau aproximativ 3% din obiectivul deficitului bugetar pentru acest an. Mișcarea inițială surprinzătoare, anunțată la o conferință de presă târzie luni, a afectat încrederea investitorilor în Italia și a evidențiat deficiențe în strategia de comunicare a guvernului.
,,Considerăm fiasco-ul taxei drept un aspect negativ pentru băncile italiene, ca o ilustrare a riscurilor politice în creștere din Italia”, a declarat Suvi Platerink Kosonen, strateg sectorial senior în domeniul financiar la ING.
Taxa vizează creșterea profiturilor înregistrate de bănci datorită ratelor de dobândă semnificativ mai mari prin majorarea costurilor creditelor, dar nu și a ratelor de dobândă pentru depozite. Veniturile vor fi folosite pentru a reduce presiunea asupra posesorilor de ipoteci, precum și a celor cu venituri mici și pensii mici.
Matteo Salvini, un adjunct al premierului Giorgia Meloni și unul dintre cei mai vocali populiști din Italia, a anunțat planul la conferința de presă, unde ministrul economiei Giancarlo Giorgetti a fost notabil absent. ,,Giorgetti reprezintă o parte pro-piață a coaliției, iar Salvini este un populist. Acest lucru (conferința de presă) a fost o demonstrație clară de ambiguitate,” a spus Giovanni Orsina, profesor de politică la Universitatea Luiss din Roma.
Departamentul lui Giorgetti a emis o declarație aproape 24 de ore mai târziu și a evidențiat existența unui plafon, ajutând astfel la liniștirea investitorilor pe termen scurt.,, Plafonul a făcut o mare diferență,” a spus Stefano Gatti, profesor de bancă la Universitatea Bocconi din Milano, calculând că impactul asupra capitalului de bază al băncilor a fost redus la o treime din estimarea inițială.
Capitalismul care slăbește creditarea bancară nu o să ducă la dezvoltare
Cu toate acestea, această mișcare accentuează percepția de risc a investitorilor cu privire la băncile italiene, ale căror costuri de capital sunt deja influențate de datoria ridicată a Romei și de economia vulnerabilă. ,,Capitalismul care slăbește creditarea bancară nu va duce niciodată la prosperitate”, a spus Cole Smead, un investitor în principalul bancă italiană UniCredit (CRDI.MI).
Atât partidul Frații Italiei al lui Meloni, cât și Liga lui Salvini și-au construit o parte din reputație pe o platformă anti-establishment care prezintă băncile ca instituții lacome. Guvernul lui Meloni a jucat cu ideea unei taxe pe beneficiile neașteptate ale băncilor, dar părea că a renunțat la aceasta. Giorgetti, care este vicepreședintele Ligii, a îndemnat recent băncile să reducă decalajul dintre ratele creditelor și ratele de depozit. Administrația și-a îndreptat atenția către bănci după ce recent a fost criticată de opoziție pentru restrângerea unui program de ajutor pentru sărăcie.
,,Au lovit băncile, care sunt simbolul puterii, pentru a arăta că sunt alături de gospodăriile mai slabe, parcă simțind un dor copleșitor de a se prezenta ca Robin Hood,” a declarat Francesco Galietti, fondatorul firmei de risc politic Policy Sonar.
Rata de aprobare a guvernului este la cel mai scăzut nivel de la preluarea funcției în octombrie, cu aproximativ 49% dintre italieni exprimând o opinie pozitivă despre administrație la sfârșitul lunii iulie, conform unui sondaj din ziarul Corriere della Sera.
,,Taxăm comportamentul injust al băncilor. Taxăm doar profiturile suplimentare rezultate din decalajul dintre veniturile din dobânzi și cheltuielile,” a declarat Giovanbattista Fazzolari, subsecretar de stat guvernamental, pentru Reuters. Noua taxă vizează creșterea veniturilor nete din dobânzi pentru anii 2022 sau 2023 peste anumite praguri, conform reuters.com.
