Recent reintrodusă, „taxa pe stâlp” va aduce câteva miliarde de lei la buget, conform estimărilor Guvernului Ciolacu. Însă, în paralel, se va reflecta și în valoarea facturilor la energie electrică pe care le vor avea de plătit românii.
Guvernul Ciolacu a reintrodus prin ordonanța trenuleț „taxa pe stâlp” inițiată în 2014 de guvernul Ponta. Și retrasă ulterior.
Ordonanța 156/2024 stabilește cum se aplică această taxă, respectiv „impozitul pe construcții spceciale”. Conform actului normativ, aceasta „se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidența acestor prevederi și valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situația construcțiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/folosință cu titlu gratuit/închiriere”.
Taxa pe stâlp crește prețurile nu doar la energie
Valoarea cotei de 1% a fost redusă de la 1,5% inițial, după reacțiile vehemente venite din partea mediului economic. În special din partea jucătorilor din domeniul energiei, care sunt direct afectați. Aceștia au subliniat că noul impozit va reduce considerabil investițiile. Dar va duce și la o scumpire a energiei electrice cu circa 2-3% pentru consumatorul final. Scumpirea se va adăuga creșterii care va surveni de la 1 aprilie, ca rumare a eliminării prețurilor. În paralel, se adaugă și majorarea tarifelor de distribuție și transport aplicată deja de ANRE de la 1 ianuarie.
„De exemplu, în domeniul energiei, această nouă taxă va pune presiune pe costuri. Acestea vor fi transferate la consumatorul final, în factura la electricitate”, a explicat Gheorghe Ialomițianu, fost ministru de Finanțe.
Ialomițianu estimează că „taxe pe stâlp” ar putea aduce la buget între 2 și 3 miliarde de lei pe an.
„Sper ca solariile sau alte active importante din domeniul agricol să nu fie trecute pe lista de taxare. Așa încât să fie cât mai puține costuri care să fie suportate de consumatori”, a mai precizat fostul ministru, conform hotnews.
Guvernul nu renunță
Mediul economic a acuzat faptul „taxa pe stâlp” a fost introdusă fără discutarea ei cu reprezentanții sectoarelor economice afectate. Ca urmare, guvernul a introdus o amânare a aplicării ei. Dar nu a renunțat la ea.
„Acest pachet de impozit pe construcțiile speciale o să intre în vigoare după ce avem aceste metode. Modalități de calcul în primele 90 de zile după aprobarea ordonanței de urgență. În această perioadă ne vom întâlni cu sectoarele impactate. Vom avea o discuție inclusiv cu companiile de stat. Vom avea o discuție cu domeniile care sunt impactate. Începând de la telecomunicații, până la acele construcții speciale care sunt în administrarea statului, care sunt, de exemplu, drumuri, căi ferate. Și în funcție de această analiză și hotărârea de guvern vine să implementeze punctual pentru fiecare categorie de construcție specială, detaliat. În funcție de acest lucru putem să discutăm peste o lună, două luni de zile despre aplicarea concretă acestui impozit”, a declarat noul ministru al Finanțelor, Tanczos Barna.
Conform prevederilor, taxa se va plăti „în două rate egale până la datele de 30 iunie, respectiv 31 octombrie inclusiv”. Lista de active impozitate include: clădiri industriale, construcții ușoare cu structuri metalice, centrale hidroelectrice, centrale termoeletrice și nuclearo-electrice, sonde de țiței, gaze, sare și platforme marine de foraj, turnuri de extracție minieră, puțuri de mină, construcții miniere etc.
