Anul trecut, dezastrul climatic a făcut ca temperatura globală anuală să depășească pentru prima dată ținta de 1,5°C convenită la nivel internațional. Acest lucru a amplificat fenomenele meteorologice extreme și a provocat „suferință pentru milioane de oameni”.
Conform datelor furnizate de Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al UE, temperatura medie în 2024 a fost cu 1,6C peste nivelurile preindustriale. Aceasta reprezintă un salt de 0,1 °C față de 2023. Anul 2023 a fost, de asemenea, un an cu temperaturi record și reprezintă niveluri de căldură nemaiîntâlnite de oamenii moderni.
Temperatura medie globală a ajuns la pragul de 1,5 grade Celsius
Încălzirea este cauzată în principal de arderea combustibililor fosili, iar daunele aduse vieții și mijloacelor de trai vor continua să crească în întreaga lume până când cărbunele, petrolul și gazul vor fi înlocuite. Obiectivul acordului de la Paris de 1,5°C este măsurat pe parcursul unui deceniu sau două, astfel încât un singur an peste acest nivel nu înseamnă că obiectivul a fost ratat, dar arată că urgența climatică continuă să se intensifice. Fiecare an din ultimul deceniu a fost unul dintre cei mai calzi 10 ani, conform înregistrărilor care datează din 1850.
Datele C3S arată, de asemenea, că un procent record de 44% din planetă a fost afectat de stres termic puternic până la extrem la 10 iulie 2024 și că cea mai caldă zi înregistrată în istorie a avut loc la 22 iulie.
Limita acordului de la Paris
„Există acum o probabilitate extrem de mare ca vom depăși media pe termen lung de 1,5C în limita acordului de la Paris”, a declarat Dr. Samantha Burgess, director adjunct la C3S. „Aceste temperaturi globale ridicate, împreună cu nivelurile globale record ale vaporilor de apă din atmosferă în 2024, au însemnat valuri de căldură fără precedent și precipitații abundente. Acestea au provocat suferință pentru milioane de oameni.”
Dr. Friederike Otto, de la Imperial College London, a declarat: „Acest record trebuie să fie o verificare a realității. Un an de vreme extremă a arătat cât de periculoasă este viața la 1,5C. Inundațiile din Valencia, uraganele din SUA, taifunurile din Filipine și seceta din Amazon sunt doar patru dezastre de anul trecut care au fost agravate de schimbările climatice. Există multe, multe altele”. „Lumea nu trebuie să vină cu o soluție magică pentru a opri înrăutățirea situației în 2025”, a spus Otto. „Știm exact ce trebuie să facem pentru a renunța la combustibilii fosili, pentru a opri despădurirea și pentru a face societățile mai rezistente”.
Noi promisiuni de reducere a emisiilor
Se preconizează că emisiile de carbon din 2024 vor atinge un nou nivel record. Asta înseamnă că nu există încă niciun semn al tranziției de la combustibilii fosili. Această tranziție a fost promisă de națiunile lumii la conferința ONU privind schimbările climatice din Dubai din decembrie 2023. Lumea este pe cale să înregistreze o încălzire globală catastrofală de 2,7°C până la sfârșitul secolului.
Următoarea mare oportunitate de acțiune va veni în februarie. În acestă perioadă țările trebuie să prezinte ONU noi promisiuni de reducere a emisiilor. Probabilitatea de a rămâne sub limita de 1,5°C chiar și pe termen lung pare din ce în ce mai redusă. Emisiile de combustibili fosili trebuie să scadă cu 45% până în 2030. Asta pentru a avea o șansă de a limita încălzirea la 1,5°C. Mai multe alte analize majore ale temperaturilor sunt așteptate să fie publicate vineri și să constate niveluri similare de încălzire. Această analiză cuprinde inclusiv Oficiul Metric din Regatul Unit, care a constatat, de asemenea, că în 2024 s-a depășit 1,5C.
Temperaturile au fost stimulate în prima jumătate a anului 2024 de fenomenul climatic natural El Nino. Cu toate acestea, au rămas foarte ridicate în a doua jumătate a anului. Asta chiar și atunci când El Nino s–a disipat. Unii oameni de știință se tem că a intervenit un factor neașteptat. Acesta a cauzat o accelerare îngrijorătoare a încălzirii globale, deși motivul ar putea fi și o variație naturală neobișnuită de la an la an.
O scădere a poluării provenite din transportul maritim și a norilor de joasă altitudine, ambele reflectând lumina soarelui, au contribuit la o încălzire suplimentară, însă oamenii de știință caută încă o explicație completă a temperaturilor extreme din 2024, potrivit theguardian.
