Valurile de căldură din România au devenit tot mai frecvente. Acestea au crescut semnificativ în ultimii ani. Până în 2040, temperaturile extreme vor afecta aproape 50% din populația urbană. Orașele cele mai afectate vor fi București și Craiova, conform unui raport național privind clima.
„Criza climatică globală a atins un punct critic, evidenţiat de datele din 2023 care arată o creştere a temperaturii medii globale cu 1,48 de grade Celsius faţă de perioada preindustrială. Aproape jumătate din zilele anului au depăşit pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând direcţia alarmantă în care se îndreaptă climatul, cu impact profund asupra ecosistemelor şi societăţii. România resimte deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele şapte decenii.
Temperaturile extreme vor afecta aproape 50% din populația urbană
Între 1950 şi 2023, durata şi frecvenţa acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul şi estul ţării peste 25-30 de zile. Proiecţiile indică o continuare a acestui trend până la sfârşitul secolului, afectând sănătatea publică şi economia”, se menţionează în rezumatul documentului „Starea Climei – România 2024”.
Tendința de aridizare influențează ecosistemele și producția agricolă.
Fenomenul furtunilor severe a devenit și el mai frecvent. Între 1940 și 2023, condițiile favorabile acestora au crescut, în special în estul și nordul țării. Proiecțiile pentru 2025-2050 indică o intensificare a fenomenelor extreme, afectând agricultura și infrastructura.
Urbanizarea complică situația. Orașele devin mai calde și uscate decât zonele rurale. „Insula de Căldură Urbană” este un fenomen bine cunoscut. Diferențele de temperatură pot ajunge până la 7-8°C. Până în 2040, valurile de căldură vor afecta jumătate din populația urbană. „Adaptarea necesită politici urbane integrate și soluții bazate pe natură”, se menționează în raport.
O altă problemă majoră este scăderea precipitațiilor și intensificarea secetelor. Acestea ar putea afecta grav agricultura și securitatea alimentară.
„Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii şi securităţii alimentare. Tendinţa de aridizare continuă, influenţând profund ecosistemele şi producţia agricolă”, notează autorii raportului de specialitate.
Politicile climatice devin cruciale. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050.
„România a implementat măsuri privind eficienţa energetică şi promovarea energiei regenerabile, dar lipsa unei legi naţionale a climei şi implementarea deficitară subliniază necesitatea unei viziuni integrate”, se mai arată în raport
Pe fondul schimbărilor climatice, publicul din România are percepții mixte. Doar 4% dintre români consideră schimbările climatice o prioritate națională, potrivit Agerpres.
