Leonardo Badea, viceguvernatorul Băncii Naționale a României, alături de alte nume importante din economia românească, au dezbătut miercuri, 23 martie, în cadrul conferinței intitulate Future Economy – Tendințele economice în 2023 – provocări și oportunități, organizată de Ziarul News din sediul BNR, tendințele economice ale României pentru acest an, în condițiile crizei provocate de războiului din Ucraina și a creșterii prețurilor la energie din ultimele luni.
„Din multe puncte de vedere, indiferent de scenariile anului 2023, acest an va fi în continuare unul dificil pentru economia globală, iar economia României nu va putea face abstracție de la tendințele dominante care se manifestă în zonă”, a anunțat Leonardo Badea în deschiderea conferinței.
Războiul din Ucraina, risc major pentru situația economică a României
Oficialul BNR spune că, în opinia sa, războiul care se derulează în apropierea granițelor noastre reprezintă un risc major pentru situația economică a țării, însă acesta are „efecte mai mult indirecte asupra sectorului financiar”. De asemenea, acesta spune că inflația rămâne o provocare importantă pentru băncile centrale, atât din economiile dezvoltate, cât și în economiile din vecinătatea României, acolo unde „efectele războiului sunt resimțite mai rapid și la o intensitate mai mare”.
De asemenea, în cadrul discursului său, Leonardo Badea a explicat că ieșirea bruscă din perioada cu inflație scăzută și rate ale dobânzilor foarte reduse a produs „efecte importante pentru agenții economici, inclusiv în Europa, unde impactul șocurilor de pe piața de energie a fost deosebit de puternic”, motiv pentru care „creșterea economică pe parcursul acestui an rămâne rezervată”.
„Nivelul de incertitudine și volatilitate a piețelor financiare ar putea crește în continuare”, a mai declarat oficialul BNR care spun că impactul pentru activitatea economică în acest an și pentru anul viitor ar putea fi semnificativ.
Leonardo Badea și consilierul ION sursa foto: Răzvan Vălcăneanțu
Astfel, acest lucru ar putea face diferența dintre creșterea economică modestă din 2023 și o stagnare sau chiar o scădere, mai transmite viceguvernatorul Băncii Naționale a României.
„În acest context vedem că băncile centrale mențin o conduită prudentă și implicit condiții monetare în continuare restrictive. Așadar, condițiile de creditare vor rămâne semnificativ mai strânse”, a mai adăugat oficialul BNR, adăugând că majoritatea celor implicați consideră că maximul acestui an a fost deja atins.
Perioada banilor ieftini este deja încheiată
Cu toate că situația este una complicată, în contextul în care perioada banilor ieftini s-a încheiat, Leonardo Badea spune că în prezent este nevoie de o readaptare la noile condiții pentru toate categoriile de creditori, iar aceste activități vin cu anumite riscuri, chiar dacă efectele lor nu au fost foarte vizibile până acum.
„Perioada banilor ieftini este deja încheiată. Aceasta reprezintă o schimbare importantă care ridică dificultăți și necesită readaptarea la noile condiții pentru toate categoriile de creditori. Această readaptare nu este însă lipsită de riscuri. Chiar dacă până în prezent ele nu s-au manifestat, ori efectele lor nu au fost foarte vizibile, perioada complicată nu s-a încheiat încă”, a mai completat Leonardo Badea.
„Poziția prudențială și financiară a sectorului bancar românesc este adecvată la momentul actual”, a mai adăugat viceguvernatorul Băncii Naționale, arătând că raportul credite/depozite este de numai 71%, motiv pentru care sistemul bancar românesc are resurse ample pentru a extinde creditul acolo unde cererea solidă.
Totuși, acesta consideră că riscurile sunt in creștere, iar un eventual scenariu mai puțin favorabil al economiei locale poate avea implicații inclusiv asupra poziției băncilor la creditare. Nu în ultimul rând, Leonardo Badea mai spune că anul 2023 aduce și oportunități de dezvoltare, în special prin prisma transformării digitale și a noilor tehnologii de inteligență artificială, iar acest lucru va duce la o serie de „schimbări semnificative în modul în care operează întreprinderile, în modul în care sunt schimbate produsele și serviciile și în modul în care consumatorii acționează pe piață”.
Conferința Future Economy – Tendințele economice în 2023 – provocări și oportunități sursa foto: Răzvan Vălcăneanțu
Fondurile din PNRR, principala provocare din 2023
De asemenea, în cadrul discuțiilor din conferință, Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor, a explicat că principala provocare a anului 2023 ține de implementarea PNRR în România lucru ce ar putea duce la creșterea PIB-ului potențial.
„Ne putem uitam la ce putem face noi în interior, cu politicile economice, astfel să contribuim la reducerea inflației și să fim foarte hotărâți pe implementarea reformelor și la creșterea PIB-ului potențial”, a explicat Anca Dragu, care atrage însă atenția că în prezent vedem dezechilibre în plan extern, iar România este la ora actuală țara cu cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană.
De asemenea, fostul ministru al Finanțelor a mai explicat că există un risc politic în România atât în acest an, cât și anul viitor, în 2024, când vom avea mai multe rânduri de alegeri.
„Riscul politic pentru o țară ca România, cu multe vulnerabilități în plan economic, contează foarte mult”, a mai adăugat fostul oficial care este de părere că anul 2023 va rămâne unul complicat.
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor sursa foto: Răzvan Vălcăneanțu
Florin Jianu, despre oportunitățile de afaceri
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România, și fost ministru pentru mediul de afaceri a explicat, în timpul conferinței, cum „climatul de business din România este sub ce se întâmplă în zona euro”. Acesta a atras atenția că prețurile au explodat, dar că în prezent există o tendință de scădere.
De asemenea, acesta a venit cu o prezentare în care a arătat că pe primul loc într-un top al oportunităților de afaceri pentru IMM-urile din România pe primul loc se află obținerea unui grand din fondurile UE sau ale României, urmat de creșterea cererii pe piața internă cât și penetrarea pe noi piețe. De asemenea, acesta a mai arătat că nevoile de finanțare ale companiilor românești se referă în primul rând la finanțarea stocului și capitalului de lucru, urmat de investiții în echipamente, tehnologii și imobiliare și de abia mai apoi pentru dezvoltarea unor produse, servicii sau accesarea unor noi piețe.
Totuși, acesta spune că are încredere în antreprenorii români și le cere în acest an mai mult curaj.
Inflația va rămâne ridicată
Și Adrian Codirlșau, vicepreședintele CFA, a atras atenția că România are cel mai mare deficit de cont curent motiv pentru care reprezintă un risc la nivel economic. Totuși, salvarea ar putea veni din fondurile europene care asigură o sustenabilitate financiară. Oficialul a mai adăugat că vârful inflației a fost atins la finalul anului trecut, dar ea va rămâne ridicată.
„Vârful de inflație a fost atins la finalul anului trecut. Înflația va rămâne ridicată, va rămâne volatilă, iar pe acest ciclu economic vom avea o rată de inflație substanțial mai mare. Acest lucru va însemna și rate de dobândă mai mari”, a mai completat vicepreședintele CFA.
Nu în ultimul rând, și Alexei Alupoaiei, expert principal Direcția Stabilitate financiară a BNR, prezent și el la discuții, recunoaște că „este foarte multă volatilitate în piață”, motiv pentru care „e foarte greu să spui cum va evolua”.
În același timp, reprezentantul BNR spune că Banca Națională a României derulează o serie de analize prin care analizează riscurile de natură sistemică, iar pentru acest an, în România, cele mai importante sunt incertitudine globală din cauza războiului, riscurile fondurilor din PNRR și, printre altele, potențialul creșterii de nerambursare a creditelor.
Future Economy – Tendințele economice în 2023 – provocări și oportunități
Joi, 23 martie, a avut loc la sediul BNR conferința intitulată Future Economy – Tendințele economice în 2023 – provocări și oportunități, organizată de Ziarul News în parteneriat cu Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA. În cadrul discuțiilor au vorbit mai mulți invitați de marcă, printre care Leonardo Badea, viceguvernator BNR, Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor, Florin Jianu, președintele CNIPMMR sau Adrian Codirlașu, vicepreşedinte CFA.
De asemenea, în cadrul conferinței a fost și un invitat special, ION- primul consilier guvernamental din lume bazat pe Inteligență Artificială, consilierul Primului Ministru, Nicolae Ciucă.
Robotul ION, prezent la conferință sursa foto: Răzvan Vălcăneanțu
