Comisia Europeană revizuiește în scădere prognoza de creștere economică de la 1 la 0,8 procente față de previziunile din primăvară.
Aceleași previziuni arată că în 2024 creșterea va fi mai mică decât se anticipase 1,4 în loc de 1,7 procente. Executivul comunitar a publicat analiza tendințelor economice pentru sfârșitul anului și pentru anul viitor.
În scădere
Analiza Comisiei arată că inflația va continua să scadă în mai mult decât previziunile, de la 6,7 la 6,5 procente. În 2024 va fi ceva mai mare decât prognoza: 3,2 în loc de 3,1 procente.
Ultimele date arată că în prima jumătate a anului 2023, economia europeană a fost încă fragilizată de șocurile crizelor anterioare. Cererea consumatorilor a fost slabă, iar acest lucru s-a întâmplat în ciuda scăderii prețurilor la energie. Pe de altă parte, scăderea accentuată a creditării a produs o încetinire a activității economice. Această tendință va continua în următoarele luni, în ciuda unui turism extrem de activ în multe părți ale Europei.
Totuși, economia globală s-a descurcat mai bine decât anticipările de la începutul anului.
Cererea externă nu ajută
Astfel, previziunile pentru economia mondială rămân aproximativ la fel. Uniunea Europeană nu se poate baza foarte mult pe cererea externă. În ansamblu, Comisia se așteaptă ca această creștere economică fragilă a spațiului comunitar să continue și în 2024. Totuși, efectul va fi unul moderat pe măsură ce inflația va scădea și piața muncii se va păstra robustă. Veniturile, însă, vor reveni la cote mai bune.
Despre inflație
Dacă vorbim strict de inflație, aceasta va continua să scadă pe măsură ce prețurile din energie se vor reduce. Și prețurile alimentelor și bunurilor industriale vor exercita o presiune moderată.
Pe de altă parte, Comisia se așteaptă ca prețurile din energie să crească ușor la începutul lui 2024. Aceasta, din cauza prețului petrolului. Războiul din Rusia va rămâne principala cauză a incertitudinilor pieței. O altă incertitudine este politica monetară restrictivă. Aceasta ar putea să pună presiune pe economie mai mult decât se anticipa. Pe de altă parte, aceeași politică monetară ar putea reduce inflația mai repede.
Paolo Gentiloni spune: ”Nivelul inflației este, cu câteva excepții, mai mare în centrul și estul Europei. La fel, inflația este mai mare tot cu câteva excepții, în statele din afara zonei euro”.
Noi avem inflația mai mare
România are pentru luna iulie o inflație de 8,9 procente, peste media europeană de 6,1. În estul Europei, Ungaria are cea mai mare inflație, de 17,5. Urmează Polonia și Slovacia – 10,3; Cehia – 10,2; Estonia – 9 procente. Croația – 8; Bulgaria – 7,8; Lituania – 7,2 și Letonia 6,6 procente.
Slovenia este un caz singular în est, cu o inflație de doar 5,7 procente sub media europeană.
