Tensiunile dintre sârbi și kosovari au fost și sunt în creștere în ultimele luni, iar fiecare eveniment izolat se poate transforma peste noapte într-un nou conflict interetnic. În nordul Kosovo, sârbii au ridicat baricade, iar statul sârb a anunțat stare de alertă maximă de luptă.
În Kosovo, țară nerecunoscută de România, tensiunile etnice sunt în creștere, iar decizia Ministerului Apărării din Serbia de a plasa armata în stare de alertă maximă de luptă a dus la escaladarea lor. Traumele conflictelor din anii ’90 sunt în continuare motive de îngrijorare în prezent în regiune, chiar și după 20 de ani de prezență militară a trupelor NATO în Kosovo.
Belgradul este la momentul actual convins de faptul că autoritățile kosovare pregătesc un atac asupra sârbilor care s-au baricadat. Guvernul de la Pristina a cerut trupelor NATO, care sunt prezente în regiune din anul 1999 sub un mandat de misiune de păstrare a păcii, să înlăture baricadele respective. În ultimii 23 de ani, în Kosovo a acționat KFOR, o forță militară a trupelor NATO înființată după campania de bombardamente ale alianței împotriva regimului lui Miloșevici.
Ambele țări, în teorie, doresc să adere la Uniunea Europeană, însă trebuie să-și rezolve problemele nesoluționate și să construiască relații de bună vecinătate, dar trebuie să și semneze un tratat prin care să dovedească aceste lucruri, la fel cum a făcut România înainte de aderarea la NATO și UE cu vecinii săi. Jurnaliștii Reuters au realizat o listă de motive ale vechilor tensiuni, dar și ale celor noi, publicată de Agerpres:
De ce există tensiuni în Kosovo
– Kosovo și-a câștigat independența față de Serbia în 2008
– Serbia consideră în continuare Kosovo drept teritoriu național
– Serbia respinge acuzațiile cum că ar provoca tensiuni și conflicte intenționat în interiorul granițelor Kosovo
– Serbia acuză Kosovo că încalcă drepturile minorității sârbe
– Etnicii sârbi (cei care s-au baricadat) nu recunosc guvernul de la Pristina sau instituțiile statului kosovar
– Etnicii sârbi reprezintă 5% din cei 1,8 milioane de cetățeni sârbi
– Etnicii albanezi reprezintă 90% din populația kosovară
De ce au izbucnit din nou tensiunile
– Kosovo dorește ca cei 50.000 de sârbi din nordul țării să-și schimbe plăcuțele de înmatriculare emise în Serbia cu unele emise de Pristina
– Măsura este una menită să exercite autoritate asupra sârbilor care nu recunosc Kosovo, dar a cauzat în ultimele luni tensiuni sociale și conflicte izolate
– Pe 31 iulie, Pristina anunțase un termen de două luni pentru schimbarea plăcuțelor de înmatriculare, ultimatum care a declanșat proteste
– Guvernul a fost de acord să amâne măsura pentru anul 2023 din cauza reacției populare
– Pe 10 decembrie, sârbii au ridicat baraje rutiere și s-au implicat în schimburi de focuri cu poliția
– Motivul: arestarea unui polițist sârb pentru că ar fi agresat ofițeri de poliție aflați în timpul serviciului la un protest anterior
Ce doresc sârbii
– Să creeze o asociație de municipalități majoritar sârbe care să aibă autonomie
– Dialogul pe această temă a început în 2013, fiind condus de Uniunea Europeană, însă nouă ani mai târziu, nu s-au înregistrat progrese
Rolul NATO și UE
– NATO are aproximativ 3.700 de soldați staționați în Kosovo, forțele KFOR, care sunt în regiune pentru a menține pacea
– NATO a declarat că va interveni în conformitate cu mandatul său de menținere a păcii dacă stabilitatea din zonă este pusă în pericol
– Uniunea Europeană are o misiune de sprijinire a statului de drept din Kosovo, EULEX
– Misiunea are aproximativ 200 de ofițeri de poliție specială și este în funcțiune din 2008
