Tensiunile comerciale transatlantice reprezintă una din temele centrale ale dezbaterilor din cadrul Forumului economic mondial de la Davos. Pe de o parte, oficialii UE afirmă că vor oferi mai mult sprijin financiar firmelor europene. Pe de altă parte, comunitatea de afaceri este entuziasmată de subvențiile ecologice acordate de Statele Unite și susține că Bruxellesul trebuie să se alinieze rapid la ceea ce face administrația americană.
Totul a început cu o lege radicală a președintelui Joe Biden – Legea privind reducerea inflației din SUA (Inflation Reduction Act, IRA) –, care a fost aprobată în luna august. Legea prevede cheltuieli de peste 300 de miliarde de dolari pentru politici climatice și energetice.
Inițiativa de peste Ocean nu a fost foarte bine primită în Europa, deoarece oferă credite fiscale atunci când consumatorii cumpără vehicule electrice fabricate în America de Nord. Ori, îngrijorarea responsabililor europeni de la Bruxelles este că întreprinderile vor investi în SUA mai degrabă decât în Europa pentru a se putea califica pentru sprijinul fiscal masiv. Și au mers până la a spune că legislația americană încalcă normele comerciale internaționale.
SUA stimulează, UE reglementează
La sfârșitul lunii decembrie, Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a publicat o serie de reglementări care ar permite companiilor din UE să beneficieze de anumite credite, fără a fi nevoie să își modifice modelele de afaceri. Cu toate acestea, alte îndrumări privind modul în care va fi pusă în aplicare legislația nu au fost încă primite, de unde și discuțiile continue între oficialii europeni și americani la Davos.
„Este un mare elefant în cameră… care a zguduit Uniunea Europeană, discuțiile dintre politicieni, societatea civilă și chiar industria”, a declarat Ilham Kadri, CEO al Solvay, o companie de produse chimice cu sediul în Belgia, în timpul unui eveniment organizat la Davos. „Realitatea este că administrația Biden stimulează, pe când Europa reglementează – ca să o spunem negru pe alb”, a adăugat ea.
UE a făcut un lobby intens pentru a se asigura că societățile europene vor putea beneficia de unele stimulente fiscale fără a fi nevoite să se relocheze, de exemplu. „Ar trebui să evităm cu siguranță un război comercial sau un război al subvențiilor. În același timp, trebuie să ne susținem competitivitatea”, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Davos.
Inițiativa președintelui Joe Biden a stârnit o puternică dezbatere internă în Europa. Unde există un singur consens real: UE trebuie să vină cu propriul plan pentru a sprijini competitivitatea regiunii.
Bruxellesul ripostează cu un plan industrial Green Deal
Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat la începutul acestei săptămâni pentru că UE trebuie să învețe din inițiativa IRA și să își reformeze politicile industriale. La rândul său, Aditya Mittal, directorul general al companiei siderurgice ArcelorMittal, a declarat în cadrul unui eveniment la Davos că: „Trebuie să aducem înapoi această mentalitate industrială. (…) Dacă nu vom avea o inițiativă similară cu IRA în Europa, va fi foarte dificil pentru industriași, pentru antreprenori, pentru investitori să continue să construiască infrastructura industrială… Trebuie să existe un răspuns.”
Efectele tuturor acestor presiuni s-au văzut tot la Davos, unde președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a luat cuvântul pe scena principală a Forumului economic mondial și a anunțat un plan industrial Green Deal. care are ca scop „să facă din Europa patria tehnologiei curate și a inovației industriale pe drumul către net zero”.
Ce soluții de finanțare are UE
Una dintre cele mai mari incertitudini este de unde va veni finanțarea pentru a demara acest proiect.
O idee este relaxarea normelor privind ajutoarele de stat, astfel încât guvernele să poată cheltui mai mult pentru revitalizarea industriilor lor. Problema este că Germania și Franța, cele mai mari două economii europene, dispun de puterea fiscală necesară pentru a face acest lucru, dar restul UE nu. Prin urmare, soluția ar putea duce la fragmentarea pieței unice a UE, concepută ca un spațiu comun în care există libera circulație a mărfurilor și a persoanelor.
Comisarul european al economiei, Paolo Gentiloni s-a declarat în favoarea utilizării ajutorului de stat, dar numai „dacă este vorba de un sprijin foarte bine direcționat și limitat”, astfel încât să nu poate perturba modelul european. „Avem nevoie de un răspuns comun”, a mai precizat Gentiloni.
Fără ajutorul de stat, care este un răspuns național, UE în ansamblul său trebuie să decidă dacă va reorganiza fondurile europene existente pentru a sprijini industria europeană sau dacă va apela la piețele publice și va împrumuta noi bani pentru a face acest lucru.
Germania nu agreează ideea împrumutului public
„Nu avem nevoie de mai mulți bani din sectorul public”, a declarat Christian Lindner, ministrul german de Finanțe, la Davos. „Avem deja o mulțime de bani din sectorul public, care deja nu sunt folosiți”, a adăugat Lindner.
Cu toate acestea, nu toată lumea este de acord cu el. De exemplu, premierul Belgiei, Alexander de Croo, a declarat că strângerea de bani de pe piețele publice „ar putea fi o idee bună”. „Finanțarea trebuie să fie centralizată. Să apelăm din nou la piețele de capital ar putea fi o idee bună și am putea da un rol, de exemplu, Băncii Europene de Investiții în gestionarea acestor fonduri”, a spus oficialul belgian.
De Croo a mai sugerat că își poate convinge omologii germani și alți omologi să analizeze posibilitatea de a atrage fonduri ca soluție. „Am auzit o mulțime de refuzuri privind finanțarea comună în trecut și în cele din urmă am făcut-o, așa că de foarte multe ori este imposibil până în momentul în care o facem. Haideți să vedem cum putem face ceva echilibrat”, a mai declarat premierul Belgiei, citat de CNBC.
