Infofinanciar > Esential > The Economist: Ce se întâmplă atunci când vremea extremă lovește mai multe locuri în același timp?
Esential

The Economist: Ce se întâmplă atunci când vremea extremă lovește mai multe locuri în același timp?

The Economist: Ce se întâmplă atunci când vremea extremă lovește mai multe locuri în același timp?
Sursă foto: DREAMSTIME.COM

Între 10 și 16 iulie, peste 100 de milioane de americani au fost avertizați de guvernul lor în legătură cu temperaturile „potențial mortale”. Întinderi din Asia și Europa sunt în flăcări. Recordul de temperatură din China a fost doborât; oamenii au căutat să se protejeze de căldură în adăposturi antiaeriene. Autoritățile din Atena au închis Acropole după ce mai mulţi turişti afectaţi de căldură au fost transportați la spital, iar incendiile de vegetație au făcut ravagii în sudul oraşului.

În altă parte, cerul s-a deschis. Ploi musonice excepționale au spălat mașini, poduri și case în nordul Indiei, la scurt timp după ce Delhi a înregistrat ziua cu cele mai multe precipitaţii din ultimii 40 de ani. Coreea de Sud s-a mobilizat pentru a salva oamenii prinși în capcană de inundații și alunecări de teren. În America, Vermont a fost lovit de furtuni, iar drumurile din New Hampshire s-au prăbuşit după ploi torențiale.

Luate individual, astfel de evenimente ar fi de obicei notabile în regiunile în care au avut loc, dar în mare parte ignorate în alte părți, cu excepția cazului în care au inspirat imagini deosebit de dramatice. Dar faptul că toate aceste evenimente au avut loc în același timp ridică un semn de întrebare global. Ce se întâmplă atunci când lumea se confruntă cu mai multe dezastre climatice, în mai multe locuri, în același timp?

Ce spun experţii

În cea mai recentă evaluare a informaţiilor climatice, Comisia Interguvernamentală de Experți privind schimbările climatice, un organism susținut de ONU, a remarcat că „evenimentele compuse”, adică două sau mai multe evenimente climatice care au loc simultan sau în succesiune rapidă, inclusiv în regiuni diferite, pot „duce la efecte extreme care sunt mult mai mari decât suma” părților lor individuale. Cu cât apar mai multe dezastre, au spus reprezentanţii comisiei, cu atât mai greu este să se facă față oricăreia dintre ele.

Atunci când fenomenele extreme se produc în locuri diferite care sunt conectate într-un fel sau altul, de exemplu, prin intermediul lanțurilor de aprovizionare agricolă, riscurile sunt deosebit de acute. În vremuri normale, pagubele produse într-o zonă agricolă pot fi adesea recuperate din altă parte. De la începutul anului 2022, de exemplu, războiul din Rusia a restricționat grav exporturile de cereale din Ucraina, unul dintre cei mai mari producători mondiali. Dar recoltele excepționale din Australia, Brazilia și Canada au făcut ca lipsurile și creșterile de prețuri care au urmat să nu fie atât de grave pe cât ar fi putut fi.

Vremea extremă afectează producţiile

Acest lucru devine mai dificil atunci când producţia se clatină în mai multe locuri în același timp. Seceta de lungă durată amenință recoltele în zona central-vestică a Americii și în Argentina. Din cauza căldurii prea mari în unele zone și a ploilor prea abundente în altele, producția de cereale de vară a Chinei a scăzut pentru prima dată în ultimii cinci ani, iar recolta de toamnă pare precară. În India, ploile au făcut ravagii în ceea ce privește legumele. Apa extrem de caldă din multe părți ale oceanului riscă să afecteze rezervele de peşte. Benjamin Koetz, un om de știință care conduce un proiect de monitorizare a temperaturilor terestre în cadrul Agenției Spațiale Europene, a avertizat că arșița din acest an afectează „grav” producția de alimente.

Este prea devreme totuşi pentru a identifica mecanismul din spatele acestei serii ciudate de dezastre climatice din această vară. Ar putea fi pur și simplu o fatalitate statistică: pe măsură ce schimbările climatice intensifică frecvența evenimentelor meteorologice extreme, devine mai probabil ca unele să se întâmple în același timp. Sau ar putea exista lanțuri de cauzalitate mai profunde la mijloc. Ceea ce este sigur este că, prin pomparea gazelor în atmosferă, oamenii deformează sistemul în care funcționează vremea, informează economist.com