Liz Truss a fost declarată luni câștigătoare în urma votului celor 172.000 de membri conservatori pentru a-l înlocui pe Boris Johnson la conducerea conservatorilor. Astfel, mâine, ea va zbura la Castelul Balmoral, reședința îndepărtată a reginei Elisabeta în Scoția, unde va fi invitată să formeze un guvern.
Doamna Truss a câștigat concursul în mare parte pentru că este veselă, o caracteristică pe care o împărtășește cu fostul premier britanic, Boris Johnson. În campania electorală, ea a respins avertismentele privind greutățile pe care le-ar fi putut întâmpina în finala concursului pe care a avut-o cu Rishi Sunak. „Cred că zilele cele mai bune ale țării noastre sunt în fața noastră”, a mărturisit ea. Un astfel de optimism a atins o coardă sensibilă în rândul activiștilor de partid. Colegii ei cred că pozitivismul ei ar putea atrage și electoratul mai larg. „Este loc de îmbunătățiri fără Boris”, spune un ministru de cabinet. „Este un pariu, dar ar putea fi un cocktail foarte puternic”.
În timp ce guvernul domnului Johnson părea adesea să se bazeze doar pe optimism, doamna Truss promite „substanță”, dar și „soare”, spune The Economist. Ea este o autointitulată radicală și, probabil, cea mai entuziastă discipolă a tradiției thatcheriene care a deținut această funcție de la plecarea lui Thatcher din Downing Street, în urmă cu 31 de ani. Ea are ambiții mărețe de a transforma economia lentă a Marii Britanii, astfel încât aceasta să nu ajungă o social-democrație cu o creștere economică redusă și cu taxe ridicate. Pentru ea, aceasta este o alegere morală la fel de mult ca și una economică: cine vrea să trăiască într-o societate în care statul îți ia jumătate din venit?
Truss „moștenește” o țară cu o stare de spirit sumbră: 69% dintre britanici, inclusiv 60% dintre alegătorii conservatori, sunt de acord că țara este „în declin”, potrivit unui sondaj realizat de Ipsos pentru The Economist.
Povestea unui conservator
Liz Truss s-a născut în 1975 la Oxford, în familia lui John, profesor de matematică, și Priscilla, asistentă medicală. Aceștia făceau parte dintr-o mișcare de stânga, anti-război, care a înflorit în opoziție față de Thatcher. Copilăria ei a fost petrecută la marșurile pentru pace, strângând în brațe o rolă veche de covor modelată să semene cu o rachetă nucleară, scandând „Maggie, afară!”.
Truss a văzut viețile grele pe care le-au trăit părinții săi din Polonia comunistă și a ajuns la concluzia că ar fi ceva de spus despre libertățile pe care le promova Thatcher. În adolescență, Liz Truss s-a alăturat Partidului Liberal Democrat, iar apoi, în timp ce studia filozofie, politică și economie la Oxford, s-a orientat spre conservatorism. Mama doamnei Truss s-a împăcat cu noua carieră a fiicei sale, în timp ce tatăl ei nu a făcut acest lucru.
Doamna Truss a fost aleasă în parlament în 2010. La scurt timp după aceea, a devenit cunoscută publicului drept co-autoare, împreună cu patru colegi deputați noi (printre care Kwasi Kwarteng, despre care se așteaptă ca ea să devină cancelar), a cărții „Britannia Unchained”. Este o carte subțire, dar în ea clocotește o frustrare față de deriva în care a ajuns Marea Britanie, care a devenit o țară cu productivitate scăzută, lipsită de ambiție, incapabilă să concureze cu economiile asiatice în creștere rapidă.
Soluțiile doamnei Truss pentru bolile economice ale Marii Britanii conțin un amestec de măsuri de tip Reagan, cum ar fi: reducerea de taxe finanțate din deficit și adoptarea unei reforme de reglementare. Ea propune zone cu impozite reduse, cu legi de planificare relaxate, și dorește să mențină rata principală a impozitului pe profit la 19% pentru a atrage investițiile străine. De asemenea, ea intenționează să ridice cheltuielile pentru apărare la 3% din PIB până în 2030.Cumulat, aceste măsuri ar duce la creșterea deficitului cu aproximativ 1,8% din PIB.
Cu toate acestea, Lizz Truss este convinsă că, pe termen lung, politicile sale vor avea succes. În campania electorală, ea a declarat că economia Marii Britanii ar trebui să crească cu 2,5% în fiecare an. În prezent, Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară se așteaptă la o rată de creștere de 1,7% până la sfârșitul anului.
