După trei ani de închideri cauzate de pandemii, boom-uri de redeschidere, război, lanțuri de aprovizionare înfundate și inflație incipientă, factorii de decizie politică europeni au crezut că 2023 va fi anul în care bătrânul continent va reveni la o nouă normalitate, cu o creștere decentă și o inflație de sub 2 %.
Economia Europei se așează într-adevăr. Din păcate, însă, noua normalitate este considerabil mai urâtă decât se așteptau economiștii.
Să începem cu aspectele pozitive. Zona euro s-a dovedit remarcabil de rezistentă, având în vedere șocul invaziei Rusiei în Ucraina și criza energetică. Gazul este acum mai ieftin decât era în ajunul conflictului, după ce prețurile au crescut vertiginos vara trecută. Guvernele nu au fost nevoite să raționalizeze energia, așa cum se temea la început, în parte datorită vremii neobișnuit de calde pentru acest sezon. Inflația globală, care a atins un nivel record de 10,6% în octombrie, este în scădere, informează The Economist.
Producția Germaniei a scăzut doar cu 3%
De asemenea, așa cum au prezis pesimiștii, industria nu s-a prăbușit din cauza costului combustibilului. În Germania, fabricile mari consumatoare de energie au înregistrat o scădere a producției cu o cincime de la începutul războiului, deoarece importurile au înlocuit producția internă. Dar producția globală a scăzut cu doar 3% până la sfârșitul anului, în conformitate cu tendința de dinaintea pandemiei. Cel mai recent sondaj ifo arată că producătorii sunt la fel de optimiști ca înainte de covid 19.
Deși economia Germaniei s-a contractat ușor în al patrulea trimestru din 2022, zona euro a sfidat așteptările de recesiune. Potrivit celor mai recente previziuni ale Comisiei Europene, blocul va evita o contracție și în acest trimestru. Sondajele recente privind starea de spirit susțin această proiecție. Indicele managerilor de achiziții (pmi), foarte urmărit, a crescut în ultimele luni, ceea ce sugerează că se conturează o imagine mai roz în sectorul manufacturier și, mai ales, în cel al serviciilor.
Numărul angajaților a crescut în Europa
Stabilitatea economică îi menține pe oameni la locul de muncă. Numărul persoanelor care lucrează în întregul bloc a crescut din nou în trimestrul al patrulea din 2022. Rata șomajului este la cel mai scăzut nivel de la apariția monedei euro în 1999; în sondaje, firmele indică un apetit pentru noi lucrători. Iar locurile de muncă îi mențin pe oameni să cheltuiască. În pofida prețurilor ridicate la energie, consumul a contribuit cu jumătate de punct procentual la creșterea trimestrială în trimestrele al doilea și al treilea din 2022. În multe țări, „șocul energetic are nevoie de timp pentru a-i afecta pe consumatori, deoarece prețurile ridicate sunt transmise doar cu întârziere”, spune Jens Eisenschmidt de la banca Morgan Stanley. „Între timp, ajutorul financiar din partea guvernelor a ajutat gospodăriile să cheltuiască”.
Întrebarea acum este cât timp vor continua să cheltuiască. Gospodăriile au început să strângă corzile pungii în al patrulea trimestru din 2022. În Austria și Spania, pentru care sunt disponibile cifre detaliate ale pib-ului, consumul a tras în jos creșterea trimestrială cu un punct procentual. Comerțul cu amănuntul în zona euro a scăzut cu 2,7% în decembrie, comparativ cu luna precedentă. Ajutoarele de stat și plafonarea prețurilor vor fi retrase în acest an. Consumul ar putea deveni o problemă.
Între timp, inflația se dovedește încăpățânată. „În ue avem 27 de moduri diferite prin care prețurile angro la energie sunt transferate consumatorilor, ceea ce este un coșmar pentru a face previziuni”, oftează un oficial al Comisiei. Este posibil ca unele presiuni asupra prețurilor să fie încă pe drum – așa cum pare să fie cazul în Germania, unde prețurile la energie au crescut în ianuarie cu 8,3% față de decembrie. Chiar dacă prețurile cu ridicata se stabilizează la nivelurile actuale mai scăzute, prețurile la consumatorii casnici s-ar putea dovedi neregulate.
Salariile europenilor sunt în creștere
Piața puternică a locurilor de muncă din Europa ar putea contribui la inflație. Prețurile ridicate și deficitul de forță de muncă, care se vor înrăutăți probabil pe măsură ce persoanele în vârstă se pensionează și mai puțini tineri intră pe piața forței de muncă, fac să crească cererile salariale. În Țările de Jos, salariile au crescut cu 4,8% în ianuarie, comparativ cu anul precedent, după ce au crescut cu doar 3,3% în 2022 și cu 2,1% în 2021. Sindicatele din sectorul public din Germania amenință cu mai multe greve. Ei doresc o creștere uriașă de 10,5%, ceea ce ar putea da tonul pentru tovarășii din alte părți.
Datele de la Indeed, un site de angajări, arată că salariile din zona euro tind să urmeze inflația de bază, sau „core”, în general. Aceasta nu dă semne de slăbire. Indicele prețurilor de consum, excluzând alimentele și energia, a crescut cu 7% în anul până în ianuarie. Serviciile, în special, se confruntă cu o creștere abruptă a costurilor, potrivit sondajului pmi, ceea ce ar putea duce la noi creșteri de prețuri.
Acest lucru nu lasă Băncii Centrale Europene altă opțiune decât să mențină ratele dobânzilor la un nivel ridicat. Piețele se așteaptă ca acestea să crească de la 2,5% la 3,7% în vară. Finanțarea pentru firme și gospodării va deveni astfel mai scumpă, afectând investițiile. Standardele de creditare se înăspresc deja, conform sondajului băncii privind împrumuturile. Iar cea mai mare parte a impactului înăspririi monetare, susține dl Eisenschmidt, nu s-a făcut încă simțită.
Poate că zona euro a scăpat până acum de recesiune, dar perspectivele sale – inflație de bază înțepenită, rate ridicate ale dobânzii și o economie slabă – nu sunt deloc plăcute. FMI preconizează o creștere de 0,7% în 2023; Comisia prevede 0,9%. Chiar și acest lucru ar putea fi optimist. America se confruntă cu o inflație la fel de încăpățânată, iar redeschiderea Chinei nu a oferit un impuls prea mare blocului. Bine ați venit în noua normalitate sumbră.
