Nigeria, una dintre țările cu cele mai bogate resurse de petrol la nivel mondial, nu reușește să obțină profit în urma exporturilor petroliere. Dimpotrivă, situația sa economică este una nefavorabilă. Motivele sunt multiple și scot la lumină corupția autorităților nigeriene.
Majorarea prețului petrolului poate aduce beneficii extraordinare economiei naționale. În Arabia Saudită este planificată construcția unui oraș futurist în mijlocul deșertului, cu o lună artificială făcută din drone. Moneda aflată permanent în depreciere a Angolei a devenit brusc unul dintre cei mai puternici concurenți ai dolarului. În Orientul Mijlociu și Asia Centrală, exportatorii de petrol se află pe o pantă ascendentă, putând să înregistreze în acest an venituri din petrol cu 320 de miliarde de dolari mai mult decât prognoza anului anterior. Cu toate acestea, există o verigă slabă în lumea petrolului. Rezultatul net al prețului ridicat la petrol pentru țara care este de obicei cel mai mare producător de petrol din Africa este „nul sau negativ”, declară Zainab Ahmed, ministrul de finanțe al Nigeriei.
Cea mai populată țară din Africa, atingând o cifră de aproximativ 220 de milioane de locuitori, are nevoie disperată de banii pe care i-ar putea aduce un boom petrolier. Aproximativ 40% din populația sa trăiește cu mai puțin de echivalentul a 1,90 USD pe zi. Guvernul se străduiește să își achite datoriile. Serviciile sociale sunt decrepite. Economia în scădere contribuie la violența care afectează o mare parte a țării. În prima jumătate a acestui an, aproape 6.000 de oameni au fost uciși de jihadiști, răpitori, bandiți sau de armată.
Controlul prețurilor este motivul pentru care acest boom-ul distruge, de fapt, rezervele publice. Pe de altă parte, pe măsură ce prețul țițeiului crește, șoferii plătesc mai mult pentru carburant. În Nigeria, situația este diferită. Benzina costă aproximativ 175 naira (0,42 dolari americani) pe litru, printre cele mai ieftine din lume, dar guvernul nu a mai majorat prețul oficial din decembrie 2020. În ianuarie, președintele Muhammadu Buhari a încălcat ultima sa promisiune de a reforma sistemul, lăsând guvernul să plătească pentru decalajul vast dintre prețul fix scăzut al Nigeriei și cel global. Corporația Națională a Petrolului din Nigeria (NNCP), deținută de stat, acoperă subvenția pentru combustibil din profiturile sale și trimite ceea ce rămâne guvernului. Dar în prima jumătate a acestui an nu a trimis nimic.
Viitorul nu se arată promițător
Prognoza asupra viitorului pare sumbră. Banca Mondială a estimat în iunie că, guvernul va cheltui anul acesta 5,4 miliarde de naira (12,6 miliarde de dolari) pentru subvenții pentru combustibil, de peste trei ori mai mult decât a obținut anul trecut. Aceasta este mai mult decât creșterea veniturilor pe care guvernul o va obține din creșterea prețurilor la țiței, consideră Banca Mondială. Ca rezultat, veniturile nete din petrol ale Nigeriei vor fi probabil cu aproximativ 40% mai mici decât anul trecut, în ciuda prețului global ridicat. În bugetul modificat din acest an, guvernul a alocat mai mult pentru subvenția combustibilului decât pentru suma alăturată alocată pentru educație, sănătate și protecție socială.
Controlul prețului carburantului are efecte negative pentru nigerieni, deoarece prețul este scăzut, consumul de benzină a crescut de la aproximativ 58 de milioane de litri pe zi în 2020, la aproximativ 70 de milioane în acest an, conform cifrelor NNPC. Există și situația în care nigerienii cumpără benzină ieftină subvenționată, trec granița ilegal și o vând cu un profit uriaș în țările vecine. O astfel de contrabandă este cea mai profitabilă atunci când prețurile globale sunt mari. De asemenea, deși Nigeria pompează țiței, rafinăriile sale sunt într-o stare atât de deteriorată, încât au fost închise, așa că Nigeria importă acum aproape tot combustibilul său rafinat. Creșterea consumului intern afectează și mai mult situația actuală a țării în ceea ce privește petrolul.
Un alt motiv pentru care finanțele publice ale Nigeriei beneficiază atât de puțin de pe urma prețului ridicat al petrolului este că producția în sine a scăzut la 1,13 milioane de barili pe zi, cel mai scăzut din ultimii 50 de ani, motiv pentru care industria petrolului a fost, de asemenea, un obstacol. Încă din 2005, producția a scăzut progresiv, anul acesta fiind depășită de producția Angolei.
Estimările variază, dar autoritatea de reglementare a industriei petroliere spune că hoții de petrol sustrag 108.000 de barili pe zi, aproximativ 7% din producție, conform The Economist. Acest lucru a costat guvernul 1 miliard de dolari doar în primul trimestru al acestui an. Oamenii de pază estimează că între 5% și 20% din petrolul Nigeriei este furat. Conducta Trans Niger, care poate transporta 180.000 de barili pe zi (aproximativ 16% din producția actuală a țării) suferă atât de multe furturi încât fluxul său a fost oprit din iunie. O altă conductă mare care transportă 150.000 de barili pe zi a fost de asemenea atacată în mod repetat. Shell, o mare companie petrolieră, a declarat forță majoră din martie pentru toate exporturile sale de Bonny light, un țiței de înaltă calitate, deoarece nigerienii nu au putut să îndeplinească obligațiile contractuale. Nigeria ar putea produce încă 700.000 de barili pe zi, dar din cauza furturilor recurente și retragerea companiile petroliere, aceasta trebuie să reducă producția, susține Mele Kyari, șeful NNPC. La un moment dat, valul de vandalism a determinat NNPC să-și închidă întreaga rețea de conducte, a declarat acesta.
Efectele distructive ale vandalismului
Una dintre modalitățile utilizate de hoții petrolului este supraîncărcarea transporturilor legitime cu mai mult petrol decât este declarat. O alta este să spargerea conductelor și colectarea uleiul, care este apoi alterat în rafinării ilegale, înainte de a-l vinde pe piața neagră. Acum cinci ani, Stakeholder Democracy Network, un organ de supraveghere din delta Nigerului, a efectuat un sondaj care a identificat peste o sută de astfel de rafinării în doar două dintre cele nouă state producătoare de petrol din Nigeria. În lipsa altor modalități de a-și câștiga un venit, sute de mii de tineri sunt implicați în rafinarea ilegală, spune Ledum Mitee, un lider local din Ogoniland, o regiune din delta Nigerului.
O mulțime de țiței furat intră direct pe piața internațională. Ambarcațiuni mici traversează de-a lungul canalelor deltei, alimentând de la conductele interceptate ilegal, apoi este livrat către cisterne din afara țării sau pe platforme petroliere din ocean. Uneori, țițeiul furat și alterat este mixat cu cel oficial, apoi vândut unor cumpărători aflați în necunoștință de cauză. O mare parte din el, însă, este cumpărată de comercianți care nu sunt interesați de proveniența acestuia, sau doar trec cu vederea acest aspect. „Există o piață neagră uriașă în largul coastei Africii de Vest”, spune Alexander Sewell de la Stakeholder Democracy Network.
„Acest lucru este posibil prin intervenția mai marilor industriei”, spune domnul Mitee. Scurgerea conductelor de volume mari, care necesită a fi încălzite pentru a menține curgerea țițeiului, presupune o expertiză reală. De asemenea, este nevoie de complicitate din partea unora dintre oficialii care administrează conductele și din partea forțelor de securitate care se presupune că le păzesc, spune un observator care cere anonimatul pentru siguranța sa.
Bârlogul hoților
Cine sunt „mai marii” acestei industrii este un subiect aprig disputat. Domnul Kyari a susținut recent că sunt implicați ofițerii armatei, oficiali guvernamentali și chiar lideri religioși. Purtătorii de cuvânt ai marinei susțin că furtul la o scară atât de largă nu este plauzibil pentru că – argumentează acesta – patrulele lor ar fi observat bărcile și le-ar fi oprit. NNPC este „steaua nordică din constelația sa cleptocratică [Nigeria]”, spune Matthew Page de la Chatham House, un think-tank din Londra. Aceasta este „crima organizată transnațională condusă de o mulțime de oameni violenți”, avertizează observatorul anonim.
Guvernul Buhari a promis o represiune. Prima mișcare a NNPC a fost să angajeze firme private de securitate pentru a proteja conductele – un rechizitoriu al armatei, dar este puțin probabil ca acest lucru să rezolve problema în mod real. Două dintre firme sunt parțial deținute de un fost comandant de război, Guvernul Ekpemupolo, mai bine cunoscut sub numele de Tompolo. El a condus o campanie de gherilă în anii 2000 pentru ca localnicii să controleze petrolul din deltă, înainte de a accepta un acord prin care să nu mai arunce în aer conductele în schimbul unei amnistii – și al unor contracte de securitate profitabile. Această înțelegere s-a prăbușit sub guvernul lui Buhari, care, în 2016 a emis un mandat de arestare a lui Tompolo. Cu toate acestea, Tompolo este acum în poziția de contractant guvernamental, dar se află și pe lista de persoane căutate de agenția anticorupție din Nigeria, care spune că a acesta a obținut 105 milioane de dolari prin grefă.
Prețul scăzut al carburantului nu este suficient pentru a crea condiții nigerienilor, deoarece este o resursă epuizabilă, asemenea bunurilor cu preț controlat. Anul acesta au avut loc trei crezii cauzate de lipsa carburantului. Șoferii exasperați aflați la cozi interminabile care condamnă corupția țării pot fi iertați pentru că au rostit o expresie populară yoruba: Japa, termen ce desemnează emigrația.
