Președinții în exercițiu nu au tendința de a renunța la candidaturile pentru realegere. Cel mai recent care a făcut acest lucru a fost Lyndon Johnson, în 1968. Și acesta este un an pe care partidul său, democrații, ar prefera să-l uite.
Johnson era nepopular. Țara și partidul erau divizate de războiul din Vietnam și de mișcarea pentru drepturile civile. După o contestație surprinzător de puternică în primele alegeri primare, el s-a dat la o parte, doar pentru a dezlănțui haosul.
Unul dintre principalii candidați pentru a-l înlocui, Robert Kennedy, a fost asasinat. Nominalizarea a fost acordată în cele din urmă de către marile forțe ale partidului unui om care nu câștigase nici măcar o singură alegere primară, Hubert Humphrey.
În cele din urmă, candidatul republican, Richard Nixon, care fusese considerat nealegibil la începutul anului, a câștigat în mod convingător. El a continuat să facă mai mult rău președinției decât oricine până atunci.
O istorie tumultoasă a președinților
De asemenea, Donald Trump ar trebui să fie nealegibil, din cauza celor 91 de infracțiuni de care a fost acuzat în diferite părți ale Americii. Cu toate acestea, Joe Biden, președintele în exercițiu, este atât de nepopular încât ar putea pierde în fața lui Trump. Iar acum, nu există nicio garanție că democrații s-ar alege cu un candidat mai puternic dacă ar exista măcar această dorință.
Din acest motiv, deși mulți agenți democrați au îndoieli serioase cu privire la candidatura sa, majoritatea păstrează tăcerea. După cum spune unul dintre ei, dacă sunteți cu toții blocați pe o barcă cu o navigabilitate îndoielnică, este firesc să vă doriți o navă mai bună. Dar este neproductiv să faceți găuri în carenă sau să alimentați o revoltă.
Rezultatele slabe ale lui Joe Biden în sondajele de opinie sunt cele care alimentează anxietatea întregului partid. Sondajul The Economist pentru alegerile primare republicane îl plasează pe Trump cu peste 50 de puncte procentuale în fața celui mai apropiat rival. Ceea ce îl face pe acesta favorit prohibitiv.
Joue Biden, încotro?
O medie a sondajelor pentru alegerile generale compilată de RealClearPolitics îl arată pe Trump în fața Biden cu o marjă de 2,3 puncte procentuale. Acest rezultat este cu mult peste cel înregistrat în ultimele două competiții prezidențiale, în care a rămas constant în urmă în sondaje.
În 2016, sprijinul lui Trump era cu șapte puncte mai mic: el era în urma lui Hillary Clinton cu o marjă de cinci puncte. În 2020, el se afla în urma lui Biden cu cinci puncte. În condițiile în care majoritatea statelor sunt atât de partizane încât nu merită să fie disputate, campania prezidențială se va concentra pe șase state în care rezultatul este cu adevărat incert: Arizona, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania și Wisconsin.
Primele sondaje de opinie din aceste state îl arată, de asemenea, pe Biden cu câteva puncte în urmă. Iar unii democrați se tem că aceste sondaje ar putea subestima sprijinul lui Trump. Deoarece alegătorii săi ar putea să nu fie deschiși cu cei care realizează sondajele, scrie The Economist.
