Pe fondul eforturilor lor frenetice de a opri răspândirea covid-19 și de a relansa o economie care scârțâie, oficialii din China au fost, de asemenea, nevoiți să participe la câteva întâlniri de rutină. Acestea implică prelegeri despre necesitatea loialității absolute față de liderul țării, Xi Jinping.
„Întoarceți-vă inimile către secretarul general”, au fost instruiți birocrații din mediul rural la o astfel de întâlnire luna aceasta în sud-vestul Chinei. În această toamnă, Xi Jinping ar urma să fie uns pentru încă cinci ani ca șef al Partidului Comunist. Mesajul puternic nerostit al acestor întâlniri este că nimeni altcineva nu poate candida.
Puțini analiști se îndoiesc că Xi Jinping va începe un al treilea mandat după cel de-al 20-lea congres al partidului. Dar este sigur să presupunem că politica sa „zero-covid”, care anul acesta a dus la blocări pe scară largă și daune semnificative asupra economiei, provoacă stres politic. Chiar și pe rețelele sociale cenzurate din China, este clar că anxietatea publicului cu privire la gestionarea pandemiei de către guvern este în creștere, scrie într-o amplă analiză The Economist.
Zvonurile din presa de limbă chineză
Un astfel de climat generează în mod natural speculații despre dezacorduri în cadrul conducerii Chinei. În ultimele zile s-au răspândit zvonuri – nu în ultimul rând prin mass-media în limba chineză din străinătate – despre diviziuni în partid și opoziție la nivel înalt față de planurile de realegere ale lui Xi Jinping. Ele merită atenție – nu ca indicatori ai vreunui impediment real în calea guvernării extinse a actualului lider de la Beijing (întâlnirile de loialitate sugerează cu tărie că este pe drumul cel bun pentru asta), ci ca dovezi despre cât de nerealiști sunt străinii în studiul lor asupra elitei conducătoare din China.
Probabil că sunt mulți în elita de partid și de afaceri care ar dori să îl vadă pe Xi Jinping plecat. Campania sa anticorupție a vizat aproximativ 4 milioane de oficiali, inclusiv aproximativ 400 la rangul de ministru adjunct sau mai mult. Mulți intelectuali îl supără pe Xi Jinping pentru înăsprirea controalelor ideologice și pentru zdrobirea nemiloasă a disidenței.
Printre chinezii obișnuiți, actualul lider este văzut ca un om puternic care a sporit influența globală a Chinei. Mulți rămân, de asemenea, convinși că gestionarea covid-ului de către Occident este un dezastru urmărit. Totuși, restricțiile impuse pentru stoparea pandemiei sunt brutale pentru o listă tot mai mare de orașe și sectoare de afaceri.
Cine este Li Keqiang
Într-un mediu politic atât de opresiv, orice lider care pare mai puțin dur decât Xi Jinping atrage atenția. Al doilea cel mai înalt membru al partidului, Li Keqiang, premierul, este unul dintre aceste figuri – un reformator economic care, spre deosebire de Xi Jinping, invită la el acasă lideri occidentalii (și vorbește bine engleza).
Cu câțiva ani înainte ca Xi Jinping să preia conducerea în 2012, s-a speculat că Li Keqiang ar fi candidatul ideal pentru acest post. Cei care tânjesc la o revenire la relații mai calde dintre China și Occident și la un rol mai puțin pentru partid în economia Chinei, sunt în mod natural dispuși să profite de semnele că Li Keqiang câștigă teren politic.
O mare parte din zvonurile recente s-au concentrat pe vizibilitatea premierului în mass-media de stat, cuvintele sale calde adresate oamenilor de afaceri (care tremurau, în urma represiunii asupra giganților tehnologici din China) și remarcile sale directe asupra economiei Chinei. Pe 25 mai, Li Keqiang a spus că dificultățile economice ale Chinei au fost mai mari „în unele aspecte” decât impactul inițial al pandemiei din 2020. Ar putea acest lucru să semnaleze o schimbare, se întreabă unii, de la campaniile conduse ideologic ale lui Xi Jinping, care i-au speriat pe investitori?
La începutul acestui an, premierul a confirmat că va demisiona din funcția de prim-ministru atunci când cele două mandate ale sale — maximul permis de constituția Chinei — vor expira în martie viitor. (În 2018, Xi Jinping a impus eliminarea limitei de doi mandate pentru funcția de președinte al Chinei, făcându-i astfel mai ușor să rămână ca șef de partid, funcțiile de stat și de partid fiind deținute în mod normal de aceeași persoană.)
Îndepărtarea jurnaliștilor străini
Mass-media de stat încă strâns legată de președinte. Pe 24 mai, mass-media de stat a început să realizeze ample materiale despre călătoriile lui Xi Jinping prin țară în ultimii zece ani. Teama pe care actualul președinte a impus-o în birocrație cu epurările și campaniile sale, precum și controlul pe care îl are asupra mass-media, ar face ca astăzi să fie mai dificilă detectarea unor astfel de divizări în puterea de la Beijing.
Informațiile din interior despre partid au mai puține canale prin care să se răspândească. Chiar înainte de pandemie, China a expulzat un număr record de jurnalişti occidentali; covid a făcut și mai puțin dornic să emită vize. Xi Jinping nu s-a întâlnit față în față cu liderul niciunei țări G7 de când a început pandemia. Semnalele pe care el și sistemul său le trimit ar putea să nu sugereze încă în mod convingător că se formează fracturi grave. Dar având în vedere aceste provocări, pe măsură ce al 20-lea congres se apropie, chiar și cele mai slabe semnale vor avea nevoie de o atenție deosebită.
