Ucraina şi Republica Moldova au fost luate din nou în considerare de revista The Economist. Pentru a fi desemnate la categoria „ţara anului 2023” într-un an marcat de războaie şi derive autoritariste.
Dar în cele din urmă, alegerea jurnaliştilor s-a oprit asupra unei ţări care a dovedit că se pot câştiga alegeri şi fără demersuri populiste. Ba chiar cu reforme economice dure şi sensibile.
„Istoricii nu vor spune de 2023 ca a fost un an bun pentru omenire. Au izbucnit războaie, au fost instaurate regimuri autocratice, iar în multe ţări oamenii puternici au încălcat legile şi au îngrădit libertăţile. Acesta este fundalul sumbru al premiului nostru anual «ţara anului». Dacă premiul nostru ar fi fost pentru rezistenţa oamenilor obişnuiţi în faţa ororii, ar fi existat o mulţime de candidaţi De la palestinienii şi israelienii în conflictul lor acerb până la sudanezii care fug în timp ce ţara lor face implozie. Cu toate acestea, de când am început să desemnăm ţara anului, în 2013, am căutat să recunoaştem ceva diferit: locul care s-a îmbunătăţit cel mai mult”, arată The Economist.
La ce categorie au fost incluse Ucraina și Moldova
Prima categorie se referă la „locuri care au rezistat intimidărilor din partea vecinilor autocraţi”. Aici publicaţia a inclus Ucraina, ţara care a fost premiată anul trecut şi Moldova, care a fost desemnată în anul 2021 „ţara anului”.
„Nu se poate spune că viaţa în Ucraina s-a îmbunătăţit, dar ţara şi-a continuat lupta împotriva războiului provocat de Vladimir Putin. Moldova a rezistat intimidării ruseşti. Finlanda s-a alăturat alianţei NATO şi Suedia o va urma în curând. În Asia, o serie de ţări şi-au păstrat cumpătul în faţa agresiunii chineze, adesea în colaborare cu America. Filipine şi-a apărat graniţele maritime şi legea mării împotriva unor nave chinezeşti mult mai mari. În august, Japonia şi Coreea de Sud au lăsat deoparte nemulţumirile lor istorice pentru a-şi aprofunda cooperarea. Statul insular Tuvalu, cu o populaţie de 11.000 de locuitori, tocmai a semnat un tratat cu Australia care îi asigură populaţia împotriva schimbărilor climatice. Și include o garanţie de securitate pentru a preveni căderea sub controlul Chinei”, menţionează The Economist.
Țările care și-au apărat democrația
Cel de-al doilea grup de ţări luat în calcul de publicație sunt cele care și-au apărat democraţia sau valorile liberale. The Economist menţionează faptul că „Liberia este o ţară fragilă şi marcată de război, care a reuşit un transfer paşnic de putere. La fel a făcut şi Timorul de Est, care şi-a menţinut reputaţia de a respecta drepturile omului şi o presă liberă. În unele ţări de dimensiuni medii, cum ar fi Thailanda şi Turcia, speranţa a rămas în timp ce opoziţia a făcut presiuni puternice pentru a alunga regimurile autocratice. Dar aceste regimuri au rezistat în urma unor alegeri înclinate în favoarea lor”.
De asemenea, trei ţări se remarcă prin faptul că s-au întors la moderaţie după ce au încercat latura extremistă. Brazilia a învestit un preşedinte de centru-stânga, Luiz Inácio Lula da Silva După patru ani de populism sub conducerea lui Jair Bolsonaro. Acesta a răspândit teorii ale conspiraţiei care au provocat diviziuni. A protejat poliţiştii care apasă uşor pe trăgaci, a sprijinit fermierii care defrișează pădurile tropicale, a refuzat să accepte înfrângerea electorală şi şi-a încurajat adepţii să încerce o insurecţie. „Totuşi, recordul impresionant al Braziliei a fost umbrit de obiceiul lui Lula de a se apropia de dl. Putin şi de despotul Venezuelei, Nicolás Maduro. Ca urmare, Brazilia a ratat premiul”, notează The Economist.
Un candidat puternic pentru anul 2024
Şi Polonia a avut un an 2023 remarcabil, arată publicaţia. „Economia sa a rezistat şocului războiului din vecinătate, a continuat să găzduiască aproape 1 milion de refugiaţi ucraineni. Iar pentru a descuraja Rusia, şi-a majorat cheltuielile pentru apărare la peste 3% din PIB. Cea mai mare problemă a ţării a fost dominaţia partidului populist-naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), care a condus guvernul în ultimii opt ani. Acest guvern a erodat independenţa instanţelor. În octombrie, alegătorii au renunţat la PiS în favoarea unei serii de partide de opoziţie. Este încă devreme pentru noul guvern de coaliţie, condus de Donald Tusk. Dar dacă acesta va reuşi să repare daunele provocate de PiS instituţiilor democratice, Polonia va fi un candidat puternic pentru premiul nostru de anul viitor”.
Ce țară a câstigat titlul în acest an
Grecia este țara care a câștigat titlul „ţara anului 2023”. În urmă cu zece ani, țara a fost paralizată de o criză a datoriilor şi ridiculizată pe Wall Street. Veniturile au scăzut la vremea respectivă, contractul social se anula, iar partidele extremiste de stânga şi de dreapta făceau ravagii. Guvernul a devenit atât de disperat, încât s-a apropiat de China. Și, mai târziu, a vândut principalul său port, Pireu, unei firme chineze. Astăzi, Grecia este departe de a fi perfectă. Un accident feroviar din februarie a scos la iveală corupţia şi infrastructura de proastă calitate. Un scandal privind interceptările telefonice şi maltratarea migranţilor au sugerat că libertăţile civile pot fi îmbunătăţite.
„Dar, după ani de restructurare dureroasă, Grecia a ajuns în fruntea clasamentului nostru anual al economiilor din lumea bogată în 2023. Guvernul de centru-dreapta a fost reales în iunie. Politica sa externă este pro-americană, pro-UE şi prudentă faţă de Rusia. Grecia arată că, din pragul colapsului, este posibil să se adopte reforme economice dure şi sensibile. Să se reconstruiască contractul social, să se dea dovadă de patriotism reţinut şi totuşi să se câştige alegerile”, mai arată The Economist.
