Inspectorii ANAF au început treaba. S-a propus verificarea veniturilor a 561.000 de români, respectiv cheltuielile acestora și achizițiile de mașini, apartamente ori case. În vederea acestei proceduri, sunt vizate evaziunile fiscale care au loc în țară, de la data de 1 iulie, în jur de 215 persoane vor ajunge sub control.
Pe acest subiect, șeful ANAF, Lucian Heiuș, a declarat pentru Digi24 că în acest prim lot, cea mai mare diferență între venitul declarat și cel estimat de ANAF este de 22 de milioane de lei, în jur de 4 milioane de euro, iar cea mai mică este în jur de 400.000 de euro.
15 miliarde de euro, evaziune fiscală în România
Genul acesta de controale au loc de foarte mulți ani. Însă, începând cu 1 iulie sunt intensificate, pentru că în urma unei analize de risc făcută pe 4 ani de zile, din 2016 până în 2019 am ajuns 561.000 de români, undeva în jur de 20 de miliarde de euro. „Această declarație a mea a creat un mare suspans și multă dezbatere, dar care cred că este benefică pentru ANAF, dar și pentru societatea românească în general. Orice țară face astfel de controale, americanii poate de 150 de ani. În Europa de cel puțin câteva zeci de ani, se fac aceste verificări.” susține șeful ANAF
„Venitul declarat îl avem. Se verifică apoi, de exemplu, achizițiile de mobile sau imobile – mașini, terenuri, clădiri, case, apartamente. Avem acces la bazele de date ale fiecărei primării din România. Vedem cum evoluează banii din conturi. Există protocoale între ANAF și băncile din România și avem acces la conturile personale. Vedem cu cât ai început, la cât s-a ajuns. E un lucru simplu de obțiToate organizmele internaționale, toți specialiștii cifrează undeva în jur la 15 miliarde de euro pe an, evaziune fiscală în România. Și cred că toată lumea este de acord că e undeva în jurul acestei cifre.” adaugă acesta.
Unde sunt acești bani
Acesta susține că evaziunea fiscală este o reală problemă în țara noastră. Făcând diferența între venitul estimat de ANAF și venitul declarat, trebuie să se îndeplinescă două condiții. Să fie mai mare cu 10% decât venitul declarat, și nu mai puțin de 50.000 de lei. Este un prag, după cum susține acesta.
„Întrebarea mea este unde se regăsesc acești bani? Pentru că trebuie să-i găsim undeva, este firesc.
Colegii mi-au pus la dispoziție o analiză macro, făcută pe baza unor aplicații informatice, pornind de la niște elemente pe care noi le aveam în bazele de date, sau puteam să le obținem din bazele de date ale altor instituții.
Venitul declarat îl avem. Se verifică apoi, de exemplu, achizițiile de mobile sau case – mașini, terenuri, clădiri, case, apartamente. Avem acces la bazele de date ale fiecărei primării din România.
Vedem cum evoluează banii din conturi. Există protocoale între ANAF și băncile din România și avem acces la conturile personale. Vedem cu cât ai început, la cât s-a ajuns. E un lucru simplu de obținut.”
