Jacinda Ardern, prim-ministrul Noii Zeelande, este cea mai recentă persoană care dorește o coaliție mondială pentru a restricționa libertatea de exprimare. Lideri precum Hillary Clinton au recurs la cenzura guvernamentală tradițională ca răspuns la cenzura corporatistă fără precedent a corporațiilor din domeniul social media.
Ardern s-a folosit de discursul său în fața Adunării Generale a ONU din această săptămână pentru a pleda pentru o cenzură la nivel mondial.
Dezinformarea este folosită drept pretext
Ardern a atacat „dezinformarea” și a cerut o alianță mondială pentru a reglementa discursul. Ea a făcut un semn din cap pentru libertatea de exprimare înainte de a schița o strategie pentru suprimarea acesteia prin legislație: „Dar ce se întâmplă dacă această dezinformare, răspândită pe scară largă și frecventă, îi încurajează sau îi inspiră pe alții să se înroleze în armată? să pună în pericol siguranța altor persoane. să păstreze tăcerea sau, mult mai rău, să participe la crime. Ce se întâmplă atunci?”.
Aceasta a continuat „Nu mai este o situație ipotetică. Armele de război s-au schimbat; ele sunt aici și trebuie să fie pregătite cu aceeași cantitate de acțiune și activitate ca și armele mai vechi. Eram conștienți de pericolele pe care le reprezentau armele învechite. Pentru a diminua aceste pericole, comunitățile noastre s-au unit. Legile, obiceiurile și standardele internaționale au fost stabilite de noi. Niciodată nu am perceput acest lucru ca pe un pericol pentru propriile noastre libertăți; mai degrabă, l-am privit ca pe o modalitate de a le proteja. Pe măsură ce ne asumăm aceste noi dificultăți, același lucru trebuie să fie valabil.”, a spus ea, potrivit RomaniaTV.
Fără a menționa modul în care non-extremiștii folosesc aceeași libertate de exprimare pentru a respinge astfel de convingeri, Ardern a subliniat modul în care extremiștii folosesc discursul pentru a disemina dezinformarea. Ea a întrebat: „Cum te ocupi de schimbările climatice dacă oamenii nu cred că ele există?”Ardern pare să fie în favoarea reducerii la tăcere a oamenilor care își exprimă incertitudinea.
Ea a mai indicat cât de cuprinzător ar fi un astfel de sistem, descriind o alianță de cenzură la nivel mondial ca fiind un „răspuns ușor la dezinformare”. Ea și-a bazat argumentul că o astfel de cenzură la nivel mondial este necesară, mai ales pentru a lupta împotriva negaționiștilor schimbărilor climatice, precum și pentru a elimina „discursul și ideologia odioasă și mortală”. „La urma urmei, cum poți încheia cu succes un război dacă oamenii sunt făcuți să creadă că motivul existenței sale nu este doar legal, ci și nobil? Cum poți aborda schimbările climatice dacă oamenii nu cred că ele există? Cum te asiguri că drepturile omului sunt respectate, când aceștia sunt supuși unei retorici și ideologii pline de ură și periculoase?”, a declarat aceasta, conform sursei citate.
Aceeași justificare este folosită de națiuni autoritare precum China, Iran și Rusia pentru a restricționa oponenții politici, minoritățile și disidenții. Guvernul a folosit frecvent termenii ambigui de „ură” și „periculos” pentru a înăbuși criticii sau disidenții. Cele mai mari amenințări la adresa libertății, potrivit renumitului judecător Louis Brandeis, „se ascund în invadarea treptată de către oameni entuziaști, bine intenționați, dar fără înțelegere”.
