În timp ce protestele împotriva politicii Zero-COVID a lui Xi Jinping s-au răspândit în diverse orașe și regiuni ale Chinei în ultima săptămână, un simbol a rămas constant: o foaie albă de hârtie. Deși pare un obiect benign, aceasta are o semnificație puternică în spate.
Pe un pod din Beijing, zeci de protestatari au ținut în mâini foi de hârtie albe, în timp ce mașinile blocate dedesubt contribuiau la o orchestră de claxoane, imagini descrise în capturile de pe rețelele de socializare, unde mai multe videoclipuri au devenit virale, ca expresii de susținere.
Și pe o stradă din Shanghai, care a devenit un centru simbolic al mișcării de protest, poliția a încercat să disperseze duminică sute de protestatari, dintre care unii țineau în mână foi albe de hârtie, potrivit Reuters.
Cea mai amplă mișcare de protest din ultimele decenii
Primele proteste majore din China din ultimii ani au început săptămâna trecută, ca expresie a disidenței față de politica strictă a Chinei pe tema zero-COVID, care a făcut ca țara să oscileze prin cicluri de blocaje chiar și în timp ce mare parte din restul lumii revine la o aparență de normalitate.
Scânteia ar fi pornit într-un bloc de apartamente din orașul Urumqi, în regiunea Xinjiang din nord-vestul Chinei, unde un incendiu a ucis 10 persoane. Se zvonește că victimele nu au putut scăpa din cauza restricțiilor COVID, în care oamenii au fost închiși în apartamentele lor, deși guvernul chinez neagă acest lucru. Protestele reprezintă cea mai amplă manifestație, de la mișcarea de protest studențească din 1989, care a fost reprimată cu brutalitate atunci când forțele de securitate au masacrat studenții din Piața Tiananmen din Beijing, în urma cărora sute sau chiar mii de persoane au fost ucise.
Lui Xi nu i-au plăcut protestele
Sub conducerea președintelui Xi, protestele au devenit din ce în ce mai rare în China. Domnia sa a fost marcată de o intensificare a formelor de control social, cum ar fi supravegherea îmbunătățită prin inteligență artificială și represiunea intensă a disidenței de către poliție, relatează Time.
Dar, deja, protestele care au început ca o disidență împotriva politicii zero-COVID a lui Xi par să se transforme, cel puțin pentru unii, într-un protest mai larg împotriva autoritarismului. În Shanghai, un bărbat care ținea în mână o floare la o adunare de protestatari a fost arestat de poliție după ce s-a referit în discursul său la incendiul din Urumqi. „Trebuie să fim curajoși”, a putut fi auzit bărbatul spunându-i mulțimii în videoclipurile de pe rețelele de socializare, înainte de a fi urcat într-un vehicul al poliției.
Revoluția A4
Foaia albă a devenit atât de răspândită încât, în mediul online, oamenii au început să se refere la protestele din China ca fiind „revoluția A4” – o referire la dimensiunea standard a hârtiei folosite în imprimante – sau „revoluția hârtiei albe”.
Mulți observatori au descris hârtia ca fiind o reprezentare a tot ceea ce protestatarii și-ar dori să poată spune, dar nu pot. Aceasta pune autoritățile în fața unei dileme dificile: să aresteze oamenii pentru că nu spun literalmente nimic sau să permită ca un simplu act de rezistență să prolifereze fără a fi contestat. În era social media, foaia albă are avantajul suplimentar de a fi dificil pentru cenzorii online de a bloca rapid, la scară largă, fără a cenzura accidental multe alte imagini sau videoclipuri inofensive.
Un simbol global împotriva cenzurii
Foaia de hârtie A4 are o istorie mai veche ca simbol al protestului la nivel global. În 2020, protestatarii din Hong Kong au afișat coli de hârtie albe în semn de protest față de Legea restrictivă privind securitatea națională, care a sporit puterea Beijingului asupra enclavei semiautonome.
În Rusia, la începutul acestui an, protestatarii care se opuneau invaziei Kremlinului în Ucraina au fost arestați pentru că au ținut în mână coli de hârtie albă, în contextul în care guvernul a reprimat disidența. Aceste arestări nu au făcut decât să stârnească și mai multă indignare pe internet. Tactica a fost reluată de protestatarii din Marea Britanie care au manifestat împotriva unui nou proiect de lege care restrânge parțial dreptul de a protesta, făcând comparații între Marea Britanie și state, autoritare precum Rusia.
În China, unde cenzura online este deosebit de sofisticată, platformele de socializare precum WeChat, Weibo și Douyin folosesc o combinație de evaluatori umani și inteligență artificială pentru a elimina videoclipurile cu proteste. Accesul la internetul global dincolo de „marele firewall” al Chinei, unde informațiile despre proteste se răspândesc mai liber, este blocat.
Însă, prin această modalitate, protestatarii reduc aplicabilitatea sistemelor de inteligență artificială, care pot necesita mult timp pentru ca inginerii să se adapteze pentru a detecta în mod fiabil noile simboluri. Cenzorii trebuie să lucreze peste program pentru a umple golul, eliminând fotografii și videoclipuri, ceea ce înseamnă că există o șansă mai mare ca un anumit conținut să se strecoare și să îi inspire pe alții.
