Era anul 2022, când Asociația Ținutul Buzăului, Consiliul Județean Buzău și Universitatea din București au reușit să obțină, după o perioadă de 16 ani de eforturi susținute, statutul de Geoparc UNESCO pentru Ținutul Buzăului. Este vorba despre un succes al unei echipe muncitoare și pasionate de bine și frumos.
„Ținutul Buzăului este un teritoriu de dezvoltare durabilă unde punem accent pe economie, mediu, societate și educație”, spune în cadrul unui interviu pentru Revista Capital Răzvan-Gabriel Popa, managerul Geoparcului, vulcanolog/geolog, precum și lector și cercetător la Politehnica din Zurich.
„Ce este important de menționat este ca protecția mediului și îmbunătățirea calității ecosistemului se fac prin schimbare de mentalitate, prin bune practici și prin exemplu, nu prin impunere de reguli și bariere.
Este un proces lent, dar sustenabil”, subliniază mai apoi Popa. Zona exclusiv rurală cuprinde atracții turistice precum Vulcanii Noroioși, Domurile de sare, Focurile vii, Trovanții de la Ulmet, așezările rupestre și chihlimbarul roșu de la Colți. În toți acești ani, Asociația a atras fonduri de peste 150.000 euro prin implicarea în proiecte internaționale și prin sponsorizări ale companiilor mari din România. De altfel, peste 150.000 de turiști au vizitat zona în sezonul 2023, dublu față de anii anteriori.
16 ani de muncă, colaborări de succes
Chiar dacă vorbim de 16 ani de muncă, Răzvan-Gabriel Popa pune mai presus de toate reușita finală și frumusețea întregii perioade. Spune că proiectul a avut parte de multă deschidere atât din partea locuitorilor, cât și din partea autorităților locale și regionale. Ajutorul și sprijinul a venit, astfel, din direcții diferite.
Alături de echipa de la Asociație au fost alături atât entități străine, companii private, dar și autoritățile locale și Universitatea din București. Iar asta după lungi procese de convingere. Au trebuit să dovedească că ei știu despre ce vorbesc, știu ce fac și la ce rezultat vor să ajungă, un rezultat benefic pentru societate, un rezultat cu impact.
Răzvan Gabriel Popa, managerul proiectului Ținutul Buzăului (sursă foto – arhivă personală)
„Am avut șansa să obținem câteva finanțări cheie care ne-au permis să ajungem la acest rezultat: o dată o finanțare Norvegiană (între 2014-2017) care ne-a permis să facem studii de cercetare cu o echipă de 60 de specialiști din România și Norvegia și să ne cunoaștem cu adevărat teritoriul, atât din punct de vedere natural cât și cultural, apoi multe granturi din mediul privat, de la firme din România, care au ținut proiectul în viață în perioada 2017-2020 și care încă susțin o parte din inițiativele noastre, iar începând cu anul 2020 un sprijin financiar de 90,000 euro/an din partea Consiliului Județean Buzău, care acoperă parțial nevoile financiare ale Geoparcului”, adaugă Managerul Geoparcului.
Drumul către UNESCO
A primi acest statut, de locație recunoscută internațional de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, cunoscută și sub denumirea de UNESCO, reprezintă un drum greu de parcurs. După cum s-a menționat deja, mulți specialiști au muncit timp de 16 ani pentru acest țel, dar nimic nu a fost în zadar. „Am avut nevoie de realizarea unui dosar puternic, ce conține o componentă științifică importantă, care a fost evaluată independent de doi evaluatori ai IUGS (Uniunea Internațională a Științelor Geologice), iar apoi întregul dosar a fost evaluat de o comisie a geoparcurilor UNESCO”, mai spune Răzvan-Gabriel Popa.
A venit apoi inspecția, oameni specializați de peste hotare ce au stat de vorbă cu oamenii locului, și au verificat la fața locului profesionalismul echipei, reușitele din teritoriu. Și, foarte important de menționat, au observat susținerea comunității locale și a modului în care aceasta relaționează cu geoparcul. „În 2022 am obținut statutul, iar acum, la fiecare 4 ani trecem printr-un nou ciclu de evaluare și revalidare, ca să păstrăm această designație. Până la finalul lui 2024 trebuie deja să trimitem un nou raport, iar în anul 2025 vom primi o nouă vizită de evaluare, a alți doi evaluatori internaționali”.
Efectele de după și bucuria permanentă
Atractivitatea Ținutului Buzăului a crescut. Atât în ceea ce privește investițiile, cât și turismul, iar când aceste două domenii se întâlnesc, nu are decât să rezulte dezvoltare. Apar noi pensiuni, afaceri de ghidaj turistic, de închieriere de bibiclete, de activități outdoor.
„Au apărut foarte mulți producători locali – mai ales de mâncare și de băutură care beneficiază de timbrul de calitate al produselor recomandate de Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, ba chiar a apărut și o comunitate SlowFood care aduce laolaltă cei mai sustenabili producători din zonă”, adaugă Managerul Geoparcului în cadrul interviului pentru Revista Capital.
Se estimează că și numărul turiștilor s-a dublat. Conform datelor oferite de Asociația Ținutul Buzăului, în prima jumătate a anului 2023, în doar 6 luni, se înregistrase deja numărul de turiști pe care teritoriul l-a avut în tot anul 2022. Teritoriul devine vizibil la nivel național și un model de dezvoltare și de bune practici.
Moara de plastic, o moară cu noroc
Un proiect care se evidențiază dintre multele efectuate de membri Asociației Ținutul Buzăului este „Moara de plastic”, un concept special ce a dus la repunerea în funcțiune a două vechi școli, însă de data aceasta drept centru de reciclare. Cetățenii din cele două comune își vor colecta singuri plasticul ce va deveni mai apoi materie primă pentru a
produce obiecte noi. Apoi, intervine, bineînțeles, și latura educațională. Căci aceste centre de reciclare devin și centre de practică. Copiii, elevii, studenții pot veni și pot vedea cum se reciclează și ce se poate face cu plasticul. Turiștii vor fi încurajați, totodată, să ducă ei înșiși deșeurile de plastic la aceste mori.
Moara de Plastic ajută comunitățile locale să se implice mai mult în reciclare (Sursă foto – arhiva companiei)
Asfel, pe lângă caracterul educațional și cel turistic, o importanță deosebită se acordă și sustenabilității. Însă Răzvan-Gabriel Popa ține să menționeze că el și echipa din care face parte nu a abordat o astfel de strategie pentru că ar fi ceva ce se promovează și atrage atenția, ci pentru că trebuie și contează cu adevărat.
Sustenabilitatea, esențială
„Sustenabilitatea este esențială în zilele noastre, dar din păcate prea puțini o înteleg cu adevărat. Este folosită foarte mult ca o etichetă „la modă”, dar uneori uitându-i esența. În trecut, sustenabilitatea era un stil de viață: eram producători-utilizatori, foloseam totul, poluam relativ puțin. De când cu globalizarea, am devenit consumatori și avem un impact foarte mare asupra mediului, producem dezechilibre”.
Iar Răzvan-Gabriel Popa și colegii săi de la Geoparc sunt printre oamenii care aduc echilibru și încurajează responsabilitatea, munca în echipă în cadrul unei comunități și o perspectivă mai amplă pentru un viitor mai bun și mai trainic. „Pentru asta trebuie să lucrăm la mentalitate, iar acest proces începe din școală. Pentru ca cei mici să înțeleagă ce înseamnă să fii sustenabil, trebuie să înțeleagă natura și procesele care guvernează lumea din jurul nostru”.
