Noua Lege a pensiilor prevede recalcularea tuturor pensiilor din România, obiectiv asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat la finalul anului trecut că procesul de recalculare a pensiilor trebuie să fie finalizat la nivel național până la finalul primului trimestru din acest an.
Nu este însă singurul obiectiv ambițios asumat de ministrul Muncii pentru această perioadă. Marius Budăi și-a mai planificat ca tot în trimestrul I din 2023 să reușească să elimine și pragul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile din PNRR: „Eu lupt pentru a fi eliminat acest prag până în primul trimestru din 2023, când ar trebuie să fie reforma pensiilor gata. Este o necesitate, nu este un moft. (…) există această limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii și am convenit că este posibilă înclouirea acestui indicator cu un altul care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de un indicator de disciplină financiară“, a mai declarat ministrul.
Prezența problematicii pensiilor în PNRR a fost solicitată expres de către Comisia Europeană, din cauza modului în care deficitele de la pensii afectează finanțele publice. Noua Lege a pensiilor este unul din jaloanele negociate (numărul 214) și asumate cu CE prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
Un trimestru încărcat
Pe agenda oficială a Guvernului, sunt planificate numeroase obiective care se doresc a fi finalizate în trimestrul I. Iată câteva dintre cele mai importante:
– Instituirea unor scheme de certificare în domeniul performanței energetice a clădirilor
– Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ, implementarea Strategiei naționale privind hidrogenul
– Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal (Legea nr. 227/2015)
– Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor
– Intrarea în vigoare a Legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural
– Publicarea și implementarea unui plan de măsuri de reformare a guvernanței.
Fonduri prin PNRR de peste 6 miliarde de euro pentru 2023
Pentru realizarea acestor obiective, dar nu numai, România va solicita prin PNRR alte două cereri de plată. Conform ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, prima solicitare de plată pe acest an va fi trimisă în martie și va fi în valoare de 3 miliarde de euro. A doua pe acest an este planificată pentru octombrie și va avea o valoare de 3,1 miliarde de euro.
Anul trecut, România a primit cu 0,2 miliarde de euro prin PNRR decât este planificat pentru 2023, respectiv 6,3 miliarde de euro. Comisia Europeană a efectuat în octombrie 2022 plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de ţara noastră. La aceasta se adaugă alte două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022.
