Un ajutor aproape nesperat pentru fermieri a venit de la Guvern, prin instituirea schemei de acordare a unor granturi pentru cei afectați de seceta din acest an. O măsură deosebit de binevenită, care îi va ajuta pe cei mai mulți să poată trece peste calamitatea din 2022 și să poată merge mai departe în 2023.
Pe de altă parte, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) apreciază că, din păcate, tocmai cei mai năpăstuiți fermieri nu vor avea parte de acest ajutor. Conform prevederilor textului Ordonanței de Urgență a Guvernului, nu pot beneficia de granturi, cei care se află în reorganizare, în lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului.
Seceta din acest an a făcut ca un număr însemnat de fermieri să nu poată culege recoltele pe care le-au semănat și pe care s-au bazat în planurile lor financiare. Căci, în mod firesc, orice fermier își întemeiază calculele financiare pe veniturile obținute din vânzarea producției. Or, dacă producție nu e, nici bani nu sunt, parafrazând un citat celebru. Dar leasingurile, inputurile și lucrările efectuate trebuie plătite. Pentru fermierii capitalizati, acest lucru poate fi posibil, în virtutea rezervelor obținute din producțiile anterioare. Dar pentru foarte mulți fermieri mici și mijlocii, calamitarea producției este o lovitură năucitoare. Obligațiile contractate anterior înființării culturilor nu mai pot fi onorate. În consecință, de cele mai multe ori, soluția care le rămâne este cea a reorganizării activității, atunci când lucrurile nu sunt atât de dramatice încât să-i împingă să-și declare insolvența sau creditorii nu le cer falimentul. În această situație, acordarea granturilor pentru pierderea producției ar fi exact acea gură de oxigen care le-ar putea permite salvarea fermelor și continuarea activității.
Din păcate, ei au fost lăsați pe dinafară sau, mai de-a dreptul spus, condamnați!
Asta cu toate că nu au nici o vină și nici nu pot fi considerați drept slabi administratori pentru că nu au anticipat că în acest an am avut parte de cea mai cumplită secetă din ultimul secol…
Este adevărat că actele normative privind ajutoarele de stat, i-au exclus mereu pe cei aflați în dificultate, dar până acum nu am avut efecte care s-au succedat anual și care să determine pe cei aflați în aceste situații șă caute protecția statului. Reaminim că aceste insolvențe (solicitate sau declarate) vin după efectele secetei pedologice extreme din anul agricol 2019-2020 pentru care nu s-au acordat integral despăgubiri, urmată de restrângerea activității în 2021 cauzate de pandemie, creșterea costurilor de producție și scăderea puterii de cumpărare pe fondul crizei cauzate de războiul din Ucraina și creșterea inflației la nivel global, la care se adaugă și seceta istorică din anul agricol 2021-2022!
Dorim să subliniem că Orientările Comisiei Uniunii Europene în sectorul agricol, nu asimilează regulilor ajutorului de stat, ajutoarele acordate de statele membre pentru compensarea pierderilor cauzate de fenomene meteo extreme și, ca atare, aceste întreprinderi nu ar trebuie excluse!
În situații egale, măsuri egale
Pe de altă parte, discutând în principii de drept, nu există niciun motiv ca acești fermieri să beneficieze de un tratament discriminatoriu față de colegii lor mai norocoși. În situații egale și măsurile trebuie să fie egale.
Din informațiile pe care le avem de la fermierii membri ai LAPAR, mulți dintre fermieri se află în stare de insolvență fie vădită și nedeclarată, și atunci primesc ajutorul de stat sau pot aplica pentru diferite tipuri de granturi, fie le-a fost deja declarată insolvența și atunci niciun ajutor de stat nu le este accesibil. Nu pot solicita rambursarea accizei la motorina, nu au putut aplica pentru granturi pe cadrul european COVID și nici pe cele din cadrul temporar Ucraina, fiind deci lăsați de izbeșiste, deși în faza de observație și/sau cu planul de reorganizare aprobat, aceștia se află teoretic sub protecția statului.
În acest context, LAPAR consideră că este nedrept ca aceștia să fie lăsați să dispară, mai ales în condițiile în care ei reprezintă acea entitate pe care politicile agricole se sprijină pentru a crea o clasă medie în agricultură!
Practic, ei vor fi lichidați în sensul propriu, descurajând astfel implicarea în agricultură a tinerilor care nu beneficiază de capitaluri însemnate ori de moștenirea unor ferme mari. Practic, vorbim despre compromiterea viitorului fermelor mici și mijlocii.
În concluzie, întrebăm: chiar asta se dorește? Atunci de ce atâta vorbărie despre măsuri pentru tinerii fermieri ori instalarea lor? Credeți că este vreun tânăr nebun să se implice într-o fermă mică sau mijlocie când are în față exemplul clar despre cum o secetă îți compromite munca trecută și viitorul? Iată niște întrebări la care considerăm că este cazul să reflectăm cu toții.
Despre autor
Liliana Piron
Liliana Piron este director executiv in cadrul LAPAR – Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania, organizație profesională, care însumează un număr de aproximativ 2500 membri afiliați – persoane fizice și juridice.
Absolventa de studii juridice, cu o experienta de 18 ani in sectorul privat, s-a alaturat mediului asociativ din sectorul agricol, in decembrie 2019 fiind responsabila, impreuna cu membrii consiliului director, de reprezentarea intereselor membrilor, prin documente de poziție și acțiuni de conștientizare. Participa la dezbaterile actelor normative in Comisiile de specialitate, atat la nivel national cat si european in cadrul Grupurilor de Dialog Civil organizate de DG AGRI.
