Profesor de chimie analitică la Facultatea de Farmacie Cluj-Napoca, Dr. Cecilia Cristea conduce Grupul de Biosenzori şi Bioelectrochimie, format din cinci cercetători ce pot schimba viitorul medicinei. Aceasta a fost nominalizată în cadrul Top 100 Performeri din Sănătate la categoria Educație și Cercetare.
Prof. Univ. Dr. Cecilia Cristea este doctor în Științe exacte, domeniul Chimie, din anul 2003 cu studii realizate în România, Franța și Canada și conduce Grupul de cercetare in Biosenzori si Bioelectrochimie care cuprinde cinci cercetători, 11 doctoranzi și un cercetător post-doctorand.
Cercetări importante prin Grupul de cercetare în Biosenzori și Bioelectrochimie
În prezent, echipa se axează pe mai multe arii de cercetare, pornind de la dispozitive analitice rapide, biosenzori pentru analiză medicală ce pot detecta inclusiv cancerul, analiză de mediu, cât și controlul calității alimentelor, unele dintre ele cu finanțare europeană. Dispozitivele vor fi implementate în curând în scenarii reale și tind spre o propunere de comercializare la scară largă.
“Toate au potenţial să reprezinte o piatră de hotar în viitor, pornind de la detecţia rapidă a bacteriilor patogene sau a drogurilor, la dezvoltarea de senzori purtabili ce permit determinarea rapidă şi continuă a unor biomarkeri şi metaboliţi, utili în diagnosticul cancerului, dar şi a altor afecţiuni, până la dezvoltarea unor sisteme de încapsulare pentru livrarea la ţintă a medicamentelor folosind diverse nanomateriale şi nanosisteme”, a explicat Prof. Univ. Dr. Cecilia Cristea, vorbind și despre o serie de “metode inovative pentru detecţia unor poluanţi din probe de mediu sau a unor toxine şi alergeni din alimente”.
Astfel, scopul acestor studii este “să imbunătăţească, să simplifice metodele existente şi să ofere acces la servicii medicale unor categorii sociale care până acum s-au considerat defavorizate”.
“Senzorii portabili sau testele rapide au potenţialul de a reduce costurile de analiză şi de diagnostic”, a mai completat cercetătoarea care a ales să se intoarcă în România după studiile realizate în străinătate.
“Perseverenţa, dorinţa de mai bine pe orice plan şi capacitatea de a relaţiona cu oamenii” sunt aspecte importante din cercetare, în condițiile în care lipsa finanțării și predictibilității sunt problemele actuale cu care se confruntă cercetarea românească.
Citat: “Sunt unul dintre cercetătorii formaţi în străinătate care am ales să îmi clădesc cariera în România”, a declarat Dr. Cecilia Cristea, coordonator al Grupului de Biosenzori şi Bioelectrochimie, care spune că 10% este rata de succes în competițile pentru granturi de cercetare finanţate de Comisia Europeană
Mai jos prezentăm răspunsurile integrale oferite de Prof. Univ. Dr. Cecilia Cristea în cadrul nominalizării sale din Top 100 Performeri din Sănătate la categoria Educație și Cercetare:
- Domeniul în care excelați este strâns legat de conceptul de viitor, ba chiar unul mai bun. Care dintre proiectele dvs de până acum îl considerați a fi cel mai important din acest punct de vedere?
Imi este greu sa nominalizez un singur proiect dintre cele care sunt în derulare în grupul nostru de cercetare. Toate au potenţial sã reprezinte o piatrã de hotar în viitor, pornind de la detecţia rapidã a bacteriilor patogene sau a drogurilor, la dezvoltarea de senzori purtabili ce permit determinarea rapidã şi continuã a unor biomarkeri şi metaboliţi, utili în diagnosticul cancerului, dar şi a altor afecţiuni pânã la dezvoltarea unor sisteme de încapsulare pentru livrarea la ţintã a medicamentelor folosind diverse nanomateriale şi nanosisteme. Trebuie menţionate şi metodele inovative pentru detecţia unor poluanţi din probe de mediu sau a unor toxine şi alergeni din alimente. Scopul acestor studii este sã imbunãtãţeascã, sã simplifice metodele existente şi sã ofere acces la servicii medicale unor categorii sociale care pânã acum s-au considerat defavorizate. Senzorii portabili sau testele rapide, daca vrem sã simplificãm denumirea, au potenţialul de a reduce costurile de analizã şi de diagnostic, pãstrând în acelaşi timp performanţele şi pot fi utilizaţi în analize descentralizate, pe teren, acolo unde pot beneficia pacienți din zone izolate, defavorizate. Aspectele pozitive aduse de rezultatele cercetãrilor sunt multe, munca este pe mãsurã, dar deja se pot întrevedea beneficiile ce vor fi aduse de aceste teste şi dispozitive în viitorul apropiat.
2. Care sunt principalele trei calități necesare unei cariere stralucite ca a dvs?
Nu cred cã sunt necesare doar trei calitãţi, dar sã facem acest exerciţiu şi sã le nominalizez pe cele mai importante. Aş enumera curiozitatea, perseverenţa, credinţa, dar şi dorinţa de a îmbunãtãţi lucrurile, munca în echipa, aptitudinile sociale, empatia. Chiar dacã ideea de cercetare este genialã, comunicarea, dezvoltarea şi implementarea ei implicã mai multe aptitudini.
Si totuşi, revenind, dacã ar fi sã mã limitez la trei, aş alege perseverenţa, dorinţa de mai bine pe orice plan şi capacitatea de a relaţiona cu oamenii.
3. Care considerați că este cea mai mare provocare pe care a-ți întâmpinat-o până acum?
Sistemele complexe care omoarã creativitatea individului şi adaptarea rapidã la lumea în schimbare permanentã. Dar vorba proverbului, ce nu te omoarã te face mai puternic. Aşa este şi cu provocãrile, sunt etape ale vieţii în care iţi depãşesti limitele. Actualmente suntem capabili sã abordãm teme de cercetare atât de diverse şi de complexe la care acum câţiva ani, nici nu ne-am fi gândit cã sunt realizabile de catre o echipa mica de cercetare în România. Acest aspect ne motiveaza şi mai mult şi sper sã fie vizibil şi în viitoarele proiecte.
4. Fie că este cercetare, fie că este educație, ambele sunt, grosso-modo, girate de stat. Care sunt greutățile pe care le-ați întâmpinat sau încă le mai întâmpinați din acest punct de vedere?
In cercetare, lipsa finanţãrii susţinute, a predictibilitãţii şi procentul cel mai mic din buget alocat cercetãrii (suntem în continuare una din ţãrã din Uniunea Europeanã cu cel mai mic buget alocat acestei activitãţi) sunt cele mai mari dificultãţi pe care le avem. Este admirabilã intenţia a autoritãţilor de a încuraja cercetarea şi inovarea. Fãrã o identificare corectã a celor mai promiţãtoare domenii de cercetare şi a celor mai performante grupuri din ţarã, consacrate, cu multã experienţã, fãrã a le asigurarea finanţarea acestora, va rãmâne doar o frumoasã poveste. Sunt unul din cercetãtorii formaţi în strãinãtate care am ales sa îmi clãdesc cariera în România. Stagiile şi bursele ce mi-au permis sã mã specializez în domenii de vârf, mi-au oferit şi colaborãri interesante. Aşa am reuşit sã continui sã performez şi în condiţiile în care cercetarea şi inovarea nu au fost prioritare în România. Am marele avantaj de a activa într-o universitate care în ultimii ani s-a impus în clasamentele internaţionale datoritã unor oameni vizionari şi a unei strategii bine direcţionate şi am alãturi un grup de tineri cercetãtori pasionaţi şi talentaţi, capabili sã surmonteze orice obstacol. Atmosfera din universitate, din facultate, din grup sunt de aşa naturã încât îndeamnã la performanţã.
In ceea ce priveşte sistemul de învãţãmânt, sã ne imaginam un colos cu picioare de lut, care se urneşte cu dificultate din loc şi este greu adaptabil la schimbarile rapide din societate şi avem imaginea de ansamblu. Elevii şi studenţii sunt blazaţi, vin în sãlile de clasã şi în amfiteatre cu impresia ca nu au ce învãţa într-un sistem „antic” care nu ţine pasul cu vremurile pe care le trãiesc.
Din acest motiv este interesant sã gaseşti locul în care sistemul se poate schimba/ adapta şi chiar dacã realizezi cã nu poţi sã îl schimbi din temelii, poţi totuşi sã imbunãtãţeşti anumite aspecte. Este important sã înţelegem atât ca cercetãtori cât şi ca dascali cã trebuie sã fim adaptabili. Evident, ţine de noi sã insuflãm mãcar câtorva studenți pasiunea pentru ştiinţã, care poate sã combatã realitatea acestei perioade: negativismul, incertitudinea, presiunea socialã.
Şi DA, performanţã se poate face şi în România, la un nivel comparabil cu ţãrile din Vest. Este nevoie de mult mai mult efort şi mai ales este nevoie de fonduri alocate în acest sens. Nu poţi cere performanţa, nu poţi avea servicii de calitate fãrã fonduri. Din pacate cercetarea şi învãţãmântul nu aduc câştiguri imediate, sunt investiţii care îşi arata profitul in timp. O naţiune educatã, mândrã de trecutul ei şi mai ales încrezãtoare în viitor ar trebui sa fie scopul educaţiei. Avem noroc cã suntem creativi şi avem mulţi tineri cu inteligenţa peste medie care pot trece peste toate piedicile şi prejudecãţile cu ambiţie şi efort susţinut.
5. Care sunt lipsurile inacceptabile cu care va confruntați în activitatea dvs?
Birocraţia….şi lentoarea în rezolvarea oricãror probleme administrative. Nu sunt lipsuri innaceptabile, daca ar fi fost aşa, aş fi plecat de mult din sistem. Sunt aspecte deranjate care mã fac sã pierd multe ore zilnic. Surprinzator probabil, nu voi spune cã lipsurile materiale sunt deranjante, pentru cã noi, în grupul de cercetare nu le-am simţit. In momentul în care nu s-au mai lansat competiţii pentru granturi de cercetare finanţate de Guvernul Român, am aplicat pe granturi de cercetare finanţate de Comisia Europeana (proiecte de cercetare de tip Horizon 2020 şi Horizon Europe). Pe lângã faptul cã ne putem continua cercetãrile, aceste proiecte aduc vizibilitate prin publicarea şi patentarea rezultatelor obţinute. In acest moment suntem implicaţi în trei astfel de proiecte de cercetare şi aplicãm in continuare, chiar dacã efortul depus este semnificativ, iar rata de succes este de sub 10%. Trebuie menţionat cã nu este uşoarã gestionarea a trei proiecte simultan, cu o echipã micã. Beneficiem de o susţinere eficientã pe partea de administraţie, ceea ce face mai uşoarã gestionarea simultanã a unor asemenea proiecte de cercetare.
6. Care credeți că ar fi primele trei decizii pe care omenirea ar trebui să le ia urgent pentru a beneficia cu toții de un viitor mai bun?
In primul rand, pentru a avea un viitor trebuie sã ne schimbãm modul în care vedem şi interacţionam cu natura. Mai multã grijã pentru ce ne înconjoarã, mai multa conectare cu natura e esenţialã pentru a supravieţui ca specie.
In al doilea rând dacã am credita mai mult ştiinţa şi am realiza cã existã o legaturã subtilã între ştiinţã şi religie, viitorul nostru ar fi mult mai bun. Polarizarea societãţii pe care o vedem acum (ştiinţa sau religia) nu ne ajutã. Imi place sã cred cã suntem în acel moment existenţial în care vedem legãtura între tainele naturii şi sensul vieţii. John F. Haught spunea atãt de frumos: „Poate a venit momentul …sa ne trezim la realitate, la conştiinţa că nu există materie fără spirit, că a cunoaşte nu înseamnă doar a dezlega tainele naturii, ci mai ales ale sensului universului. A venit momentul să aflăm dacă ştim să ne folosim libertatea cu care am fost dăruiţi, dacă o merităm, pentru a ne proteja planeta pe care trăim, pentru a proteja fiinţa umană, pentru a proteja creaţia lui Dumnezeu.”
Şi în al treilea rând, ar trebui sa realizãm cât suntem de interconectaţi şi sã ne schimbam modul de a relaţiona unii cu ceilalti. Suntem din ce în ce mai egoişti şi mai lipsiţi de empatie. Am uitat sã fim buni. Cred cã trebuie sa ne rearanjãm scara de valori, sã revalorificãm omul, fiinţa.
7. Ce sfaturi i-ați da unui tânăr ce s-a hotărât să meargă pe urmele dvs în carieră?
Tinerilor din ziua de azi le-aş spune cã succesul nu se obţine uşor. Chiar dacã, trãind în epoca consumerismului, avem impresia cã totul este instant (de la cafea pana la relaţii) o carierã de succes se bazeazã pe multã muncã, pe efort susţinut, multã ambiţie şi credinţã cã poţi reuşi mai ales daca eşti pasionat de ceea ce faci. Aş mai adãuga cã cele mai importante lucruri în viaţã nu se „poartã”, nu se vãd….se simt (te simţi fericit, iubit, împlinit, realizat etc). E important şi „în umbra cui creşti”, calitatea mentorilor, ei te formeaza şi iţi influenţeazã modul în care priveşti lumea, profesia, apartenenţa la un grup profesional.
Principalele domenii de cercetare abordate de Grupul de Biosenzori şi Bioelectrochimie prezentate sintetic:
Grupul de Biosenzori și Bioelectrochimie
Excelența în medicină premiată la Gala Capital Top 100 Performeri din Sănătate
Companii din pharma, clinici, rețele de spitale de stat și private și medici din România au fost premiați în cadrul Galei Capital Top 100 Performeri din Sănătate, care a avut loc miercuri, 24 mai 2023, începând cu ora 19.30, la One Club și difuzată live pe pagina de facebook Capital România și pe canalul de Youtube HAI Romania.
Aflată la prima ediție, Gala Capital Top 100 Performeri din Sănătate este un eveniment în cadrul căruia au fost prezentate și premiate cele mai importante și eficiente companii din industria pharma și medicală, clinici, rețele de spitale de stat și private și personalități din domeniu.
Performerii ce vor fi prezentați și premiați în cadrul evenimentului au fost incluși și în Capital Top 100 Performeri din Sănătate, un proiect dedicat în întregime medicinei și analizei economice a acesteia, acest Top reprezentând o oglindă a evoluției sistemului medical românesc.
Capital Top 100 Performeri din Sănătate a fost lansat în cadrul evenimentului și este structurat pe 10 categorii: Excelența în Medicină, Educație și cercetare, Spitale de Stat, Spitale Private, Clinici Private, Producție și Servicii Medicale, Distribuție și Retail Pharma, Producători de Medicamente, Producători de suplimente alimentare și Autorițăți din Sănătate.
