Un raport a fost publicat de asociația Act for Tomorrow în colaborare cu Societatea Academică din România cu scopul de a identifica nivelul la care se află serviciile publice din România. Studiul s-a raportat la 47 de unități teritoriale administrative (UAT), incluzând municipii de județ și sectoarele din București.
Studiul s-a bazat pe informațiile culese de pe paginile web ale primăriilor din România, informații din presa locală și site-uri de profil. Ele au fost după judecate printr-un sistem de punctaj, datele fiind centralizate și analizate de cele două organizații, asociația Act for Tomorrow și Societatea Academică din România, pentru a observa calitatea serviciilor publice din România.
Niciun județ din România nu a performat
Din studiu relevă faptul că toate reședințele de județ din România au dificultăți în gestionarea deșeurilor, niciuna dintre ele apropiindu-se de punctajul maxim, de 100 de puncte. Cel mai bun scor a fost de 70 de puncte, conform Andreei Petruț, expertul în mediu al asociației Act for Tomorrow.
„Nicio reşedinţă de judeţ nu s-a apropiat de punctajul de 100 de puncte, maximum a fost de 70 de puncte (…). Pe zona de implementare a instrumentului economic ‘plăteşti pentru cât arunci’ avem 37% dintre municipalităţi care nu au făcut niciun demers pentru implementarea instrumentului, dar la aceştia se adună şi cei 34,7%, care practic au doar contactele actualizate cu acest instrument (…) Doar 28% l-au implementat pe unul dintre criteriile frecvenţă, volum, greutate”, a declarat experta.
Studiul s-a realizat în perioada septembrie 2021 – mai 2022, având la bază date culese din 47 de UAT-uri, municipii reședință de județ și primăriile de sector din București. Printre recomandările asociației se numără: promovarea campaniilor privind reducerea consumului de apă îmbuteliată, măsuri de reducere a deșeurilor din instituțiile publice, coșuri de gunoi inteligente, securizarea ghenelor și facilități fiscale pentru comercianții care pun pe piață produse fără ambalaje.
Calitatea serviciilor publice, la pământ
La capitolul gestionarea deșeurilor publice, primul loc este ocupat de municipiul Sibiu, conform raportului, care a obținut 71 de puncte. Pe locul doi se află Oradea, cu 70 de puncte, și pe locul trei municipiile Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc și Iașiul, cu 63,5 puncte. La acest capitol al studiului au fost oferite punctaje pentru: asigurarea colectării separate pe fracții, îndeplinirea țintelor de reciclare la nivel de municipalitate, implementarea instrumentului „plătește pentru cât arunci”, informarea și educarea cetățenilor.
Educația din România, tratată cu indiferență
La capitolul educație, premiații sunt următorii: Primăria Sectorului 2, pe primul loc, urmată de Sibiu și Oradea, la egalitate pe locul doi, și Pitești alături de Târgoviște pe locul trei. Criteriile au fost influențate de: acordarea burselor școlare, asigurarea pazei în unităţile de învăţământ, acordarea fondurilor destinate cabinetelor medicale, internatelor şi căminelor şcolare, finanţarea cheltuielilor cu investiţiile în şcoli, accesibilizarea unităţilor de învăţământ pentru elevii cu dizabilităţi locomotorii.
Studiul a descoperit și că în luna aprilie 2021 patru UAT-uri nu aveau o hotărâre de consiliul local aprobată în condițiile legii pentru stabilirea cuantumului și numărului burselor școlare. Totodată, șapte municipii ori refuză asigurarea pazei pentru unitățile școlare ori neagă faptul că această responsabilitate ar trebui să fie asumată de ele. 13 localități din România nu asigură sumele necesare în vederea funcționării cabinetelor de medicină din școli și doar nouă UAT-uri respectă obligația legală de a acorda subvenții pentru cantine și internate.
La capitolul transport public, primul loc este ocupat de Timișoara, apoi de București și Cluj-Napoca, la egalitate, iar pe locul trei Sibiul.
