Un număr tot mai mare de țări își repatriază rezervele de aur ca mod de protecție împotriva sancțiunilor impuse de Occident Rusiei, potrivit unui sondaj Invesco realizat în rândul băncilor centrale și al fondurilor suverane de investiții publicat luni.
Prăbușirea piețelor financiare de anul trecut a provocat pierderi pe scară largă pentru managerii de fonduri suverane. Ca răspuns, aceștia își regândesc „fundamental” strategiile, fiind convinși că inflația mai mare și tensiunile geopolitice vor persista.
Peste 85% din cele 85 de fonduri suverane și 57 de bănci centrale care au participat la studiul anual Invesco Global Sovereign Asset Management Study consideră că inflația va fi mai mare în următorul deceniu decât a fost în ultimul.
Aurul devine mai atractiv
Aurul și obligațiunile de pe piețele emergente sunt considerate investiții bune în acest moment. Cu toate acestea, înghețarea de anul trecut a aproape jumătate din rezervele de aur și valută ale Rusiei, în valoare de 640 de miliarde de dolari, impusă de Occident ca răspuns la invazia din Ucraina, pare să fi declanșat, de asemenea, o schimbare.
Sondajul a arătat că o „proporție substanțială” de bănci centrale erau îngrijorate de precedentul creat. Aproape 60% dintre respondenți au declarat că această criză a făcut ca aurul să devină mai atractiv, în timp ce 68% dintre aceștia își păstrau rezervele în țară, față de 50% în 2020.
O bancă centrală, citată sub anonimat, a declarat: „Noi îl aveam (aurul) ținut la Londra… dar acum l-am transferat înapoi în propria țară pentru a-l păstra ca activ de refugiu și pentru a-l păstra în siguranță”.
Rod Ringrow, șeful departamentului de instituții oficiale al Invesco, care a supervizat raportul, a declarat că aceasta este o opinie larg răspândită. „Dacă este aurul meu, atunci îl vreau în țara mea, acesta a fost mottoul pe care l-am văzut în ultimul an sau cam așa ceva”, a spus el. Preocupările geopolitice, combinate cu oportunitățile de pe piețele emergente, încurajează, de asemenea, unele bănci centrale să se diversifice în afara dolarului.
Un procent tot mai mare consideră că datoria americană în creștere este, de asemenea, un factor negativ pentru dolar. Cu toate acestea, majoritatea continuă să nu vadă nicio alternativă la acesta ca monedă de rezervă a lumii. Cei care văd yuanul chinezesc ca pe un potențial concurent au scăzut la 18%, de la 29% anul trecut.
Activele atractive pentru băncile centrale se modifică
Aproape 80% dintre cele 142 de instituții intervievate consideră că tensiunile geopolitice reprezintă cel mai mare risc pentru următorul deceniu, în timp ce 83% au menționat inflația ca fiind un motiv de îngrijorare în următoarele 12 luni.
Infrastructura este văzută în prezent ca fiind cea mai atractivă clasă de active, în special acele proiecte care implică generarea de energie regenerabilă.
Îngrijorările legate de China înseamnă că India rămâne una dintre cele mai atractive țări pentru investiții pentru al doilea an consecutiv. În același timp, tendința de „near-shoring”, în care companiile construiesc fabrici mai aproape de locul unde își vând produsele, stimulează țări precum Mexic, Indonezia și Brazilia.
La fel ca și China, Marea Britanie și Italia sunt considerate mai puțin atractive. Proprietatea a devenit acum cel mai puțin atractiv activ privat, din cauza creșterii ratelor dobânzilor și a obișnuinței de a munci de acasă și a face cumpărături online, lucruri care au devenit o realitate în timpul epidemiei COVID-19, potrivit Reuters.
Ringrow a declarat că fondurile de investiții care au avut performanțe mai bune anul trecut au fost cele care au recunoscut riscurile reprezentate de prețurile umflate ale activelor și au fost dispuse să facă schimbări substanțiale în portofoliu. Același lucru va fi valabil și în viitor.
„Fondurile și băncile centrale încearcă acum să se confrunte cu o inflație mai mare”, a spus el. „Este o mare schimbare”.
