Polonezii vor vota duminică, pe 15 octombrie. Un scrutin pe care liderul opoziției, Donald Tusk, l-a calificat drept „cele mai importante alegeri de după 1989, de la căderea comunismului”. Coaliția populistă de dreapta „Dreapta Unită, condusă de partidul Lege și Justiție, dorește să obțină un al treilea mandat. Ar fi un eveniment fără precedent în Polonia din 1989 încoace.
Dar, după o campanie electorală intensă și acerbă, diferența dintre dreapta și centru s-a redus. Asta chiar înaintea votului din 15 octombrie pentru Sejm (camera inferioară a parlamentului) și Senat. Polonia a fost un susținător ferm al Ucrainei de la începutul invaziei. Dar relațiile s-au tensionat în timpul campaniei din cauza interdicției poloneze de a vinde cereale ucrainene.
De asemenea, Varșovia a urmărit o abordare conflictuală față de UE. A fost acuzată de subminarea standardelor democratice. „Nu ne temem de dictaturile de la Berlin și Bruxelles”, spune premierul Mateusz Morawiecki. Partidul de guvernământ, aflat la putere din 2015 și condus de Jaroslaw Kaczynski, este în frunte în sondaje. Dar ar putea avea dificultăți în formarea unei coaliții pentru a obține o majoritate absolută.
Cine se află pe liste?
Partidul lui Donald Tusk conduce Coaliția Civică de centru (KO). Dar nu a reușit să se unească cu alte două partide, „A Treia Cale” și „Stânga”. „O mare schimbare se apropie. Acesta este un semn al renașterii Poloniei”, a declarat el în fața unei mulțimi de susținători. Fost prim-ministru al Poloniei în perioada 2007-2014, el a devenit ulterior președinte al Consiliului European. Actualul prim-ministru, Mateusz Morawiecki, l-a acuzat că a urmat ordinele de la Bruxelles și Berlin. În special în ceea ce privește primirea migranților.
Partidul de extremă-dreapta Confederația (Konfederacja în poloneză) ar putea juca un rol crucial în obținerea de către Lege și Justiție a unui număr suficient de locuri pentru a rămâne la putere. Mai ales că acum , î Polonia, există numeroase probleme, de ordin socal, economic, politic și așa mai departe. Migrația, de exemplu, a devenit unul dintre cele mai controversate subiecte, chiar înainte de vot.
Partidul Lege și Justiție a intensificat retorica anti-migranți. Membrii au avertizat că UE și opoziția doresc să impună migranții musulmani într-o țară majoritar romano-catolică. Guvernul a refuzat să primească solicitanții de azil care intră în UE prin alte țări. Într-o reclamă de campanie, Kaczynski le spune alegătorilor: „Vreți să nu mai fim stăpâni pe propria noastră țară? Citiți-mi pe buze: Polonezii nu vor acest lucru și nici Legea și Justiția nu vrea așa ceva”.
Toți ochii pe Polonia
Dar opoziția a acuzat partidul de guvernământ de ipocrizie. Deoarece a prezidat cel mai mare val de imigrație din ultima vreme. De asemenea, a evidențiat acuzațiile potrivit cărora vize Schengen fără frontiere ale UE au fost distribuite la consulatele poloneze din Orientul Mijlociu și Africa în schimbul mitei. Reprezentanții UE afirmă că încă așteaptă clarificări din partea Varșoviei cu privire la cele întâmplate.
Războiul din Ucraina a jucat, de asemenea, un rol-cheie în campanie. Polonia a furnizat Ucrainei arme în valoare de peste 3 miliarde de dolari. Cu toate acestea, pe fondul tensiunilor legate de exporturile de cereale ale Ucrainei, prim-ministrul Mateusz Morawiecki a declarat luna trecută că nu va mai furniza arme și că se concentrează pe refacerea propriilor stocuri epuizate, scrie BBC.
