Totul despre economia Albaniei. Țara europeană care a trecut de la izolaționism la exporturi de peste 3 miliarde de dolari

Înainte ca Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) să-și cunoască sfârșitul în 1991, întreaga economia Albaniei era dirijată de partidul comunist, care deținea toate mijloacele de producție. Agricultură era complet colectivizată și funcționa sub tiparul sovietic.

În ceea ce privește Industria Albaniei, putem cu ușurință afirma că a fost naționalizată iar activitățile economice private lipseau cu desăvârșire. Economia Albaniei a fost viciată și de una din prerogativele Constituționale prin care, Guvernul de la Tirana a refuzat orice formă de ajutor extern, fie că vorbim de împrumuturi sau investiții străine. Altfel spus, Albania a fost supusă unei politici de izolaționare.

Cum a evoluat economia Albaniei

Ulterior în perioada post-comunistă, procesul de luare a deciziilor economice a fost descentralizat, iar restricțiile care vizau comerțul privat au fost ridicate. Până la jumătatea anilor 1990, Albania a fost ”inundată” de capital străin, principalele măsuri de asistență au provenit din partea țărilor europene și a Statelor Unite dar și a Fondului Monetar Internațional.

Pe la mijlocul anului 1995, Albania, în ciuda faptului că se mândrea cu cea mai  mare creștere economică din rândul țărilor europene, a fost una dintre cele mai sărace state din Europa.

Economia ascendentă a Albaniei a stagnat în 1997, an în care investitorii individuali, aproximativ o treime din populația țării, au picat pradă unei scheme financiare piramidale care a pus la pământ economia națională. Situație care a generat săptămâni de anarhie.

Ordinea a fost restabilită  de o forță multinațională sponsorizată de ONU chemată de autoritățile de la Tirana. Acestui context i s-a adăugat și conflictul din Kosovo, fapt ce a produs o scindare a clasei politice și încetinirea economiei albaneze care s-a desfășurat pe mai mulți ani.

Chiar și în aceste condiții, reforma economică a continuat și la începutul sec XXI, creșterea anuală a Produsului Intern Brut a fost una destul de modestă.

În ultimii 20 de ani, economia Albaniei a devenit relativ mai puțin complexă, trecând de pe poziția zero pe locul 75 în clasamentul ICE (Indicele de Complexitate Economică) respectiv, indicele de complexitate a produselor (IPC) sunt măsuri ale intensității relative a cunoașterii unei economii sau a unui produs.

Aceste clasamente privind complexitatea economică utilizează exporturile din 6 cifre conform topului HS96. Se iau în considerare doar țările cu o populație de cel puțin 1 milion de locuitori și exporturi de cel puțin 1 miliard de dolari, precum și produsele cu un comerț mondial de peste 500 de milioane de dolari.

PIB-ul a crescut cu 6% în primul trimestru din 2022. Consumul privat, exporturile și investițiile s-au extins, în condițiile în care încrederea mediului de afaceri și a consumatorilor a rămas puternică, în ciuda creșterii prețurilor. Consumul gospodăriilor a crescut cu 8,6 la sută în ritm anual. Cererea externă netă a contribuit în mod pozitiv la creșterea PIB-ului, deoarece exporturile au crescut cu 25,3 la sută de la an la an, în timp ce importurile au crescut cu 17,6 la sută.

Sărăcia a scăzut cu 6% pe parcursul unui singur an, din 2020 până în 2021

Formarea brută de capital fix a încetinit (15,5 la sută în ritm anual față de 16,9 la sută în T4 2021), în timp ce cheltuielile guvernamentale au scăzut semnificativ, reconstrucția în urma cutremurului fiind în curs de lichidare. Piețele forței de muncă s-au îmbunătățit în trimestrul 1 din 2022, deoarece ocuparea forței de muncă a crescut cu 3,4 la sută. Luând în considereare creșterea puternică a PIB-ului pe cap de locuitor în 2021, se estimează că sărăcia a scăzut de la 34,4 la sută în 2020 la 28,1 la sută în 2021.

Rata anuală a inflației a crescut la 7,4 la sută în iunie 2022, cea mai mare din martie 2020. Banca Centrală a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază, până la 1,75 la sută în august.

Veniturile fiscale au crescut cu 19,2 la sută față de anul precedent în semestrul I 2022, pe seama creșterii inflației, a eforturilor de formalizare și a impozitului pe profit mai mare.

Ca răspuns la creșterea prețurilor la alimente, guvernul a sporit sprijinul acordat grupurilor vulnerabile și-a majorat subvențiile pentru întreprinderile de stat din sectorul energetic, menținând în același timp neschimbate tarifele pentru gospodării și IMM-uri.

Transferurile de bani de la albanezii care lucrează în străinătate reprezintă o parte semnificativă a veniturilor. Deși mai mult de patru cincimi din economie a fost privatizată începând cu anii 1990, procesul de transformare a fost lent și inegal.

Se preconizează că activitatea economică va înregistra o creștere medie de 2,7% până în 2024, ca urmare a economiei globale și a șocurilor persistente din partea ofertei. Tensiunile geopolitice persistente ar putea crește și mai mult inflația, ar putea perturba lanțurile de aprovizionare și ar putea afecta piețele financiare, toate acestea pot diminua și mai mult perspectivele de creștere ale Albaniei.

Albania aplică reformele structurale care cresc productivitatea economiei

La rândul său, o piață a locurilor de muncă lentă, combinată cu o putere de cumpărare diminuată, ar putea reduce progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea sărăciei. Se preconizează că datoria publică va scădea până la 68,9 % din PIB în 2022 și în mod mai semnificativ pe termen mediu. Acest lucru se bazează pe ipoteza că soldul primar devine pozitiv în 2024, în conformitate cu regula fiscală.

Cu toate acestea, soldul fiscal s-ar putea deteriora în continuare într-un context internațional tot mai grav, ceea ce ar putea forța guvernul să reducă cheltuielile publice pentru a preveni o creștere a ponderii datoriei în PIB. Având în vedere dependența tot mai mare a Albaniei de economia globală, riscurile legate de rata dobânzii și de refinanțare rămân ridicate.

Pe termen mediu, se preconizează că și consumul privat va redeveni un motor esențial al creșterii PIB-ului. Investițiile private ar putea sprijini și mai mult creșterea economică, dacă vor fi puse în aplicare reformele privind mediul de afaceri. După o reducere semnificativă în 2021, se preconizează că sărăcia va continua să scadă în 2022, dar presiunile inflaționiste persistente ar putea împiedica reducerea în continuare a sărăciei.

Albania pune în aplicare reforme structurale importante care vor sprijini o creștere echitabilă, vor spori productivitatea și competitivitatea economiei, vor crea mai multe locuri de muncă și vor îmbunătăți guvernanța și furnizarea de servicii publice.

Conectivitatea regională și accesul la piețele regionale și mondiale, împreună cu diversificarea exporturilor și a piețelor, pot contribui, de asemenea, la promovarea unei creșteri mai rapide. Guvernul s-a concentrat pe recuperarea după pandemie și pe cutremurul devastator din noiembrie 2019. Susținerea ritmului reformelor în aceste circumstanțe a fost o provocare.

O redresare robustă a avut loc în Albania în 2021 datorită stimulentelor politice și a revenirii călătoriilor, a construcțiilor și a activității extractive. Investițiile private, consumul și cheltuielile publice au impulsionat creșterea, în timp ce datoria publică a rămas ridicată.

Perspectivele economice din 2022

Inflația în creștere și războiul din Ucraina amenință perspectivele economice și de sărăcie în 2022. Banca Mondială și alți parteneri cooperează pentru a sprijini guvernul în depășirea acestor provocări și în punerea în aplicare a viziunii pe termen lung a țării.

Programul Grupului Băncii Mondiale în Albania este ghidat de Cadrul de parteneriat de țară (CPF), care oferă analiză, consiliere și finanțare în sprijinul creșterii echitabile în Albania și al integrării în Uniunea Europeană (UE).

Din cauza crizei pandemice, precum și a alegerilor generale din 2021, CPF pentru perioada FY15-20 a fost prelungit pentru încă doi ani. Strategia se axează pe trei domenii principale: restabilirea echilibrelor macroeconomice; crearea condițiilor pentru o creștere accelerată a sectorului privat; și consolidarea gestionării sectorului public și a prestării de servicii.

Peste 85 % din program a fost realizat până în prezent. Portofoliul în curs de desfășurare sprijină principalele priorități ale guvernului, inclusiv abordarea nevoilor care apar în urma cutremurului din 2019, precum și COVID-19.

Un nou cadru de parteneriat de țară pentru perioada FY23-27 este așteptat să fie aprobat de consiliul de administrație. Grupul Băncii Mondiale va valorifica parteneriatul său productiv cu Albania printr-un program ambițios de sprijinire a redresării rapide și a transformării către o economie mai robustă, echitabilă, rezilientă și mai ecologică, precum și către o viață mai sănătoasă și mai productivă pentru poporul albanez.

O rezervă foarte solidă de proiecte este în curs de pregătire pentru a răspunde solicitărilor guvernului, inclusiv proiecte în domeniul digitalizării, al mediului, al transporturilor și al agriculturii.

Implicare cheie

Agricultura irigată continuă să joace un rol important în economia albaneză. O publicație recentă a Băncii Mondiale, intitulată „Viitorul apei în agricultură în Albania: A Broad Sector Rethink”, oferă o analiză a sectorului apei în agricultură, sugerând intervenții pentru a face sectorul mai eficient.

Albania este înzestrată cu resurse ample de apă. Suprafața totală irigată din Albania reprezintă aproximativ 79,2 % din suprafața cultivată. În prezent, este nevoie de 1 miliard de metri cubi de apă pe sezon de irigații pentru a iriga 360 000 de hectare. Din cauza schimbărilor climatice, se așteaptă ca cererea de apă pentru irigații să fie de 1,5 miliarde de metri cubi de apă stocată pe sezon.

Infrastructura de irigații și de drenaj este deosebit de vulnerabilă la diverse pericole cauzate de schimbările climatice, cum ar fi inundațiile, secetele și intruziunea apei de mare. În plus, se așteaptă ca inundațiile, secetele și valurile de căldură să reprezinte cel mai mare risc pentru randamentul culturilor.

Sectorul este constrâns de o multitudine de provocări, printre care se numără o serie de restanțe în ceea ce privește nevoile de reabilitare și modernizare a infrastructurii, marketingul deficitar, slaba organizare a fermierilor, lipsa accesului la credite, dezvoltarea redusă a procesării agroalimentare și așa mai departe. Este necesară modernizarea infrastructurii de irigații și drenaj puternic degradate a țării.

Este la fel de important pentru Albania să rupă cercul vicios al sindromului „reabilitare-neglijență-reabilitare” prin asigurarea întreținerii regulate a infrastructurii și prin creșterea competitivității agricole.

Pentru a îmbunătăți rezistența la schimbările climatice și pentru a asigura relansarea economiei rurale, raportul propune cinci domenii de intervenție: (I) modernizarea infrastructurii de irigații și de drenaj, (II) creșterea rezistenței la riscurile de inundații, (III) sprijinirea lanțurilor valorice agricole și a irigațiilor private, (IV) investiții în instituții, informații și cunoștințe și (V) introducerea unor practici agricole și de irigații ecologice și ecologice.

În 2018, Albania a exportat servicii în valoare de 3,86 miliarde de dolari. Principalele servicii exportate de Albania în 2018 au fost: Călătorii personale (2,56 miliarde de dolari), Alte servicii de afaceri (630 milioane de dolari), Transporturi (427 milioane de dolari), Servicii informatice și de informații (113 milioane de dolari) și Servicii guvernamentale, n.c.a. (65,2 milioane de dolari).

Principalele servicii importate de Albania în 2018 au fost: Călătorii personale (1,8 miliarde de dolari), Călătorii de afaceri (539 milioane de dolari), Transporturi (352 milioane de dolari), Servicii guvernamentale, n.a.p. (162 milioane de dolari) și Alte servicii de afaceri (126 milioane de dolari).