Un nod de transport european, Olanda are a cincea economie ca mărime din țările Europei, susținută de exporturile de produse chimice, petrol rafinat și mașini electrice și de un sector agricol foarte mecanizat și profitabil. Scorul de libertate economică al Țărilor de Jos este de 78,0, ceea ce face ca economia Olandei să fie a opta cea mai liberă din Indicele 2023. Scorul său este cu 1,5 puncte mai slab decât anul trecut.
Economia Olandei este una dintre cele mai dezvoltate economii mondiale și se bazează în mare măsură pe comerțul exterior și sectorul serviciilor. Țara este cunoscută pentru industria sa agricolă, producția de produse alimentare și băuturi, precum și pentru inovația în sectorul tehnologic. Economia Olandei beneficiază de un accent tradițional pus pe statul de drept și pe un cadru juridic eficient. Sistemul judiciar independent și lipsit de corupție asigură o protecție solidă a drepturilor de proprietate. Deschiderea către comerțul și investițiile globale este bine stabilită, iar mediul general de reglementare și antreprenorial rămâne transparent și eficient.
Economia Olandei: ce cuprinde
Economia Olandei este diversificată, bazată pe servicii, industrie și agricultură. Sectorul serviciilor reprezintă cea mai mare parte a economiei, principalele subsectoare fiind comerțul, finanțele și transporturile. Poziția strategică a țării și infrastructura de clasă mondială fac din aceasta un centru pentru comerțul internațional și logistică.
Industria este un alt sector important al economiei Olandei, principalele subsectoare fiind industria chimică, electronică și de prelucrare a alimentelor. Țara are o forță de muncă foarte calificată și o tradiție puternică în materie de inovare, ceea ce a contribuit la crearea unui mediu favorabil pentru industriile de înaltă tehnologie și bazate pe cunoaștere.
Agricultura este, de asemenea, un sector important al economiei, țara fiind un exportator major de produse agricole, cum ar fi flori, legume și produse lactate. De asemenea, Olanda este lider pe plan al economiei mondiale în domeniul agriculturii durabile, punând accentul pe inovare și eficiență.
Olanda are o forță de muncă foarte educată și calificată, cu o rată de alfabetizare de aproape 100%. Țara are un sistem de protecție socială cuprinzător care oferă sprijin celor care au nevoie, inclusiv asistență medicală, educație și ajutoare de șomaj. Piața muncii este foarte bine reglementată, cu protecții puternice pentru lucrători și un salariu minim care se numără printre cele mai ridicate din lume.
Fermă de lalele în Olanda. Sursă foto: Dreamstime
Perspectivele economice ale OCDE pentru economia Olandei
După o expansiune de 4,3% în 2022, creșterea economiei Olandei ar urma să încetinească la 0,8% în 2023 și la 1,1% în 2024. Se preconizează că inflația se va tempera la 3,9% până la sfârșitul anului 2024, după ce a atins un vârf de 15,4% în trimestrul al patrulea din 2022. Se estimează, de altfel, că consumul privat va scădea pe termen scurt, dar se va consolida treptat, ajutat de măsurile de sprijin guvernamental și de ajustările în domeniul bunăstării.
În pofida unei ușoare creșteri pe parcursul perioadei de proiecție, șomajul va rămâne la un nivel scăzut, de 4,3% în 2024, deoarece piața forței de muncă rămâne restrânsă. Orientarea fiscală prezentată în bugetul pentru 2023 este expansionistă. Plafonarea prețurilor la energie pentru a atenua impactul prețurilor ridicate ale energiei asupra gospodăriilor este necesară, dar ar trebui să fie orientată mai mult către gospodăriile cu venituri mai mici și să stimuleze mai bine economiile de energie. Guvernul ar trebui să continue să abordeze provocările structurale, acordând prioritate accelerării tranziției ecologice pentru a asigura securitatea energetică și a reduce dependența de combustibilii fosili.
Perspectivele economice s-au întunecat
PIB-ul a scăzut în al treilea trimestru din 2022 cu 0,2%, iar indicatorii de înaltă frecvență indică o deteriorare suplimentară a perspectivelor. Inflația a ajuns la 16,8% în octombrie, în principal din cauza creșterii prețurilor la energie. Șomajul este scăzut, la 3,8% în septembrie. Numărul de locuri de muncă vacante rămâne ridicat, cu mai puțin de un șomer pe post vacant, ceea ce indică o piață a forței de muncă restrânsă. Ratele salariale din contractele colective de muncă încep să se accelereze și au crescut cu 3,5% în octombrie față de anul precedent. În luna octombrie, încrederea întreprinderilor a scăzut pentru a treia lună consecutiv, iar încrederea consumatorilor a ajuns la un minim istoric, pe fondul creșterii rapide a costurilor vieții.
Dependența directă a Olandei de gazul rusesc este limitată, doar 3-4% din consumul de energie a fost importat din Rusia în ultimii ani. Nivelurile de stocare a gazelor de peste 90% și o reducere cu 25% a consumului de gaze în prima jumătate a anului 2022 atenuează semnificativ riscul de penurie de gaze.
Cu toate acestea, Olanda este un importator net de gaze și, prin urmare, sunt vulnerabile la efectele de propagare ale creșterii prețurilor energiei la nivelul economiei mondiale. Guvernul de la Haga va introduce un plafon al prețurilor la energie în 2023 pentru a proteja gospodăriile și alți mici consumatori de energie, precum și o măsură separată care oferă o indemnizație IMM-urilor mari consumatoare de energie. Plafonul acoperă diferența față de prețurile pieței și ar putea avea un impact bugetar semnificativ dacă prețurile la energie sunt în mod constant ridicate, așa cum se presupune în proiecții, sau dacă cererea este ridicată, din cauza condițiilor meteorologice. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la un aflux de 82.000 de refugiați în Olanda până la începutul lunii noiembrie. Aproximativ 40% dintre cei sosiți anterior erau angajați până la sfârșitul lunii august.
Măsurile de sprijin și creșterea cheltuielilor publice vor duce la creșterea deficitului fiscal. După un deficit de 1,1% din PIB în 2022, datorită cheltuielilor mai mici legate de COVID-19 și creșterii economice ridicate, se preconizează că deficitul fiscal va crește la 3,4% din PIB în 2023 din cauza creșterii cheltuielilor pentru măsurile de sprijinire a energiei și a majorării prestațiilor sociale. Bugetul anunțat în septembrie include un pachet de măsuri privind puterea de cumpărare pentru a proteja gospodăriile de creșterea costului vieții. Pachetul se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro în 2023 (1,1% din PIB), cu aproximativ 6 miliarde de euro în măsuri temporare, cum ar fi o reducere la energie pentru gospodăriile cu venituri mai mici și o continuare a reducerii cu 21% a accizei la carburanți.
Aproape 5 miliarde de euro sunt alocate măsurilor structurale, cum ar fi o scădere a impozitului pe muncă, creșterea alocațiilor pentru copii și a celor pentru chirie, precum și o creștere cu 10% a pensiilor și a prestațiilor sociale, cu o creștere de 10% a salariului minim în ianuarie 2023. Costul total al plafonării prețurilor la energie și al alocației pentru IMM-uri va depinde de evoluția prețurilor la energie, dar este estimat la aproximativ 25 de miliarde EUR (2,4 % din PIB). Întrucât măsurile temporare de sprijinire a energiei sunt programate să fie eliminate treptat până la sfârșitul anului 2023, deficitul bugetar va scădea la 2,4% din PIB în 2024.
Economia Olandei va crește
Se preconiza la sfârșitul anului trecut o creștere a PIB-ului Olandei de 4,3% în 2022, înainte de a încetini la 0,8% în 2023 și de a crește la 1,1% în 2024. Se preconiza că inflația economiei mondiale va atinge 15,4% în trimestrul al patrulea din 2022, înainte de a se tempera în 2023 până la o medie anuală de 8,5%, ajutată de plafonarea prețurilor la energie, și până la o medie de 4,2% în 2024, pe măsură ce intră în vigoare o politică monetară mai strictă, deși eliminarea plafonării prețurilor ar putea adăuga o presiune ascendentă asupra inflației. Se preconizează că salariile vor crește cu aproximativ 5% atât în 2023, cât și în 2024 și că vor înceta să mai scadă în termeni reali la sfârșitul anului 2023.
Consumul privat va fi moderat, deoarece venitul disponibil va fi erodat de inflația ridicată. Cu toate acestea, recentele măsuri de sprijin guvernamental vor atenua impactul prețurilor ridicate ale energiei. După o creștere puternică a exporturilor în 2022, deteriorarea creșterii economice la principalii parteneri comerciali din UE (în special Germania) va greva exporturile în 2023, înainte de o oarecare îmbunătățire în 2024. Perspectivele sunt înconjurate de riscuri semnificative de scădere, deoarece o nouă escaladare a războiului ar putea crește și mai mult prețurile la energie și ar putea înrăutăți perspectivele economice în principalii parteneri comerciali și, dacă se combină cu o iarnă friguroasă și o disponibilitate redusă a gazului GNL, guvernul ar putea fi obligat să stimuleze puternic reducerea consumului de gaz.
Falimentele, care sunt încă sub nivelul de dinaintea pandemiei, ar putea crește semnificativ din cauza presiunii tot mai mari asupra întreprinderilor din cauza creșterii ratelor dobânzilor, a costului forței de muncă și a incertitudinii. Un risc de creștere a proiecției este că gospodăriile cu venituri mai mari ar putea cheltui o parte mai mare din economiile lor excedentare.
Este necesar un sprijin de politică fiscală bine direcționat pentru a ajuta gospodăriile vulnerabile cu costuri de trai ridicate, atâta timp cât prețurile ridicate la energie persistă și erodează semnificativ venitul disponibil al gospodăriilor. Guvernul ar trebui să monitorizeze cu atenție plafonarea prețurilor la energie și să o revizuiască, dacă este necesar, pentru a se asigura că aceasta vizează gospodăriile aflate în nevoie și că există stimulente pentru economisirea energiei. Accelerarea tranziției ecologice, pentru a asigura securitatea energetică și a reduce dependența de combustibilii fosili, ar trebui să fie o prioritate. Punerea în aplicare a unor programe de recalificare și de perfecționare pentru a face față pieței forței de muncă restrânse, în special pentru locurile de muncă care sprijină tranziția ecologică, ar putea contribui la atingerea acestui obiectiv. Stimularea productivității, prin intensificarea adoptării tehnologiilor digitale, îmbunătățirea competențelor digitale și reducerea reglementărilor, ar sprijini sustenabilitatea datoriei pe măsură ce populația îmbătrânește.
Sursă: OECD
