Economia Serbiei a reușit să reziste în fața provocărilor cauzate de prețurile ridicate la alimente și energie, a creșterii slabe a numărului de parteneri comerciali și a condițiilor financiare mondiale stricte. Rezultatele macroeconomice din cadrul programului econimic din Serbia sunt unele solide, iar printre acestea se numără un deficit fiscal mai mic decât se preconiza, un deficit de cont curent mai redus și rezerve valutare mai mari.
Însă inflația și incertitudinea din punct de vedere al economiei Serbiei rămân încă ridicate, iar politicile macroeconomice ar trebui acum să se concentreze în continuare pe limitarea inflației printr-o combinație de politici stricte și pe consolidarea rezervelor. Respectarea cu fermitate a unui program de reforme structurale axat pe reformele din sectorul energetic este esențială pentru a aborda vulnerabilitățile Serbiei și pentru a sprijini creșterea economică pe termen lung.
Indicatori ai economiei Serbiei
Performanța economică esențială a unei țări este reflectată de produsul intern brut (PIB), adică de totalul tuturor bunurilor și serviciilor vândute. La nivelul economiei mondiale, produsul intern brut s-a situat în 2021 la aproximativ 12.183 de dolari pe cap de locuitor. Pe de altă parte, în Serbia, PIB-ul a ajuns la 9.230 de dolari pe cap de locuitor, adică 63,08 miliarde de dolari pentru întreaga țară. Prin urmare, în 2023, Serbia se află în prezent pe locul 83 în topul marilor economii.
Inflația în Serbia în 2022 a fost de aproximativ 11,98%. În cadrul membre ale Uniunii Europene, media în același an a fost de 9,22%. În Statele Unite, acest indice a ajuns la valoarea de 8,00%. Pe de altă parte, indicele referitor la corupția percepută în sectorul public este de 36, ceea ce este sub medie în raport cu standardele globale.
Impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei Serbiei
În general, produsul intern brut din Serbia în 2020 a crescut de la 51,51 miliarde de dolari la 53,36 miliarde de dolari. Cu siguranță, au existat schimbări în numeroase sectoare ale economiei, dar o creștere de 3,6% a fost destul de neobișnuită în acest an, potrivit experților din domeniu. În timp ce majoritatea țărilor au suferit pierderi semnificative la acest capitol, economia Serbiei se pare că a rezistat în fața provocărilor cauzate de pandemia de Covid-19.
Numai sectorul turismului s-a prăbușit în acel an cu aproximativ 29% față de 2019. Din fericire, rata șomajului a scăzut de la 10,4 la 9,0 la sută. Datoria brută a țării a crescut apoi cu 11,1%.
Veniturile și puterea de cumpărare
Venitul mediu lunar în Serbia este de 705 dolari pe cap de locuitor, aproximativ 3.200 de lei. Dacă se compară nivelul veniturilor și cel al prețurilor, rezultatul constă într-o viață mai scumpă în Serbia decât chiar în Statele Unite. Economia Serbiei, în raport cu economia mondială, a dat astfel dovadă că poate rezista în fața unor provocări semnificative precum Covid-19 sau criza financiară. Pe parcursul ultimului an, prețurile semnificativ crescute la alimente și energie, deficitul producției interne de energie electrică, condițiile de secetă din regiune și înăsprirea condițiilor financiare globale au reprezentat provocări majore pentru economia sârbă.
Creșterea reală a PIB-ului în Serbia a fost de 2,3 % în 2022 și, pentru acest an, se preconizează o creștere de aproximativ 2 %. Dar rezultatul fiscal din 2022 a fost mai puternic decât se aștepta, la fel ca și rezultatele privind balanța de cont curent și rezervele. Și, reflectând asupra reformelor în curs de desfășurare, se preconizează o revenire a creșterii la 3 % în 2024 și o revenire la un potențial de aproximativ 4 % pe termen mediu.
Inflația
Inflația este probabil aproape de nivelul maxim. Inflația globală a crescut la 16 % în februarie 2023, ceea ce a fost ușor mai ridicată decât se aștepta, determinată de creșterea prețurilor la alimente și energie. Inflația de bază a crescut, de asemenea, până la 11 la sută, determinată de transmiterea pe scară largă a presiunilor scădere a costurilor. Așteptările privind inflația sunt, de asemenea, ridicate, dar s-au stabilizat în ultimele luni și rămân în cadrul coridorului de inflație al Băncii Naționale a Serbiei (BNS) la orizonturi de așteptare mai lungi.
Se preconizează că inflația va începe să scadă în scurt timp, la început încet, iar apoi ritmul se va accelera pe măsură ce impactul politicilor mai stricte își va face simțită prezența și pe măsură ce efectele de bază legate de energie și de alimente se vor manifesta în plan real. Până în 2024, în rândul țărilor Europei, se preconizează că inflația va scădea până la limitele gradului de toleranță a BNS.
Investiții în Serbia
În pofida unui deficit de cont curent ridicat, investițiile străine directe au permis ca BNS să își majoreze substanțial rezervele de la jumătatea anului 2022. Deficitul de cont curent a crescut la aproape 7 % din PIB în 2022, de la mai puțin de 4,5 % în 2021, pe măsură ce importurile de energie au crescut vertiginos.
Dar deteriorarea a fost parțial atenuată de exporturile numeroase. Și, în ceea ce privește finanțarea, investiții străine directe și împrumuturile externe recente au permis BNS să refacă rezervele internaționale brute la peste 21 de miliarde de euro până la sfârșitul lunii februarie 2023, un nivel record pentru economia Serbiei. În 2023, se preconizează că deficitul de cont curent va scădea ca pondere în PIB, reflectând scăderea importurilor de energie și menținerea unor exporturi la un nivel ridicat. Pe termen mediu, se preconizează că deficitul de cont curent va scădea sub 5 % din PIB.
Fiscalitate și buget
Performanța fiscală rămâne un punct forte. Deficitul bugetar pentru 2022 a fost mult mai mic decât se anticipase, cu puțin peste 3 % din PIB, în pofida unui sprijin fiscal pentru întreprinderile de stat din sectorul energetic de aproximativ 2,% din PIB. Acest rezultat a dus la controale administrative stricte în toate domeniile ce țin de cheltuieli, iar rezultate mai bune decât se așteptau în ceea ce privește veniturile au fost vizibile.
Bugetul pentru 2023 a fost aprobat în decembrie 2022. Datoria publică se situa la 55 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și, reflectând performanțele bugetare solide, se preconizează că va scădea puternic pe termen mediu, ajutată de noua regulă bugetară a Serbiei. Presiunile asupra finanțării bugetare s-au atenuat, ajutate de gestionarea solidă a datoriei publice, iar Serbia a revenit cu succes pe piețele internaționale de capital în ianuarie, din punct de vedere al economiei mondiale, prin două emisiuni de euroobligațiuni puternic suprasubscrise, la rate ale dobânzii egale sau mai bune decât cele ale colegilor.
Probleme rezolvate
Pentru a ține în frâu inflația, o prioritate cheie a politicii economice, este necesară o combinație de politici macroeconomice stricte. Înăsprirea continuă a politicii monetare a BNS este adecvată. În urma unei abordări bazate pe date, cel mai probabil sunt necesare noi creșteri ale ratelor de politică relevante pentru a obține rate reale ale dobânzii.
Consolidarea fiscală ar trebui să continue să joace un rol complementar important în limitarea inflației, precum și în crearea de rezerve. Pentru 2023, un deficit bugetar de cel mult 3 % din PIB ar fi în concordanță cu orientarea strictă necesară a politicii monetare și intrarea pe un făgaș normal în rândul țărilor Europei. În același timp, având în vedere creșterea veniturilor, controlul puternic asupra cheltuielilor curente și un posibil sprijin mai redus decât cel planificat pentru întreprinderile de stat din sectorul energetic, ar putea exista o marjă de manevră fiscală pentru investiții publice suplimentare în raport cu nivelul prevăzut în buget.
Mâine, miercuri, 28 iunie, cititorii infofinanciar vor putea regăsi, de la ora 11, un material amplu despre domeniul serviciilor din Serbia, cazuri concrete și modul în care această țară colaborează cu instituțiile Uniunii Europene pe acest palier, spre o aliniere a politicilor economice.
