Yemenul este de mult timp cea mai săracă țară din Orientul Mijlociu și Africa de Nord și se află acum în mijlocul uneia dintre cele mai grave crize umanitare din lume. Luptele care fac ravagii de la începutul anului 2015 i-au devastat economia, ducând la o gravă insecuritate alimentară și distrugând infrastructura critică. ONU a estimat, referitor la economia Yemenului, că 24,1 milioane de persoane în 2021 erau „expuse” riscului de foamete și boală, iar aproximativ 14 milioane aveau nevoie acută de asistență.
În 2021, valoarea riyalului yemenit, moneda națională a țării, a continuat să se deprecieze până la minime istorice, determinând creșteri mari ale prețurilor la alimente și împingând tot mai mulți cetățeni în sărăcie extremă, afectând economia Yemenului. Condițiile socio-economice s-au deteriorat rapid, fiind afectate de scăderea remitențelor, de întreruperile comerciale, de gravele penurii de aprovizionare cu combustibil și de reducerea operațiunilor umanitare.
Războiul și economia
Violența în creștere și politicile macroeconomice fragmentate au adăugat o presiune suplimentară la condițiile economice fragile. Persistă o criză umanitară fără precedent, agravată de COVID-19, ceea ce face ca mulți yemeniți să fie dependenți de ajutoarele de urgență și de remitențe.
Distorsiunile create de capacitatea instituțională fragmentată și de deciziile politice divergente între liniile de control au agravat o criză generată de conflictul prelungit, de întreruperea serviciilor esențiale și de creșterea prețurilor la combustibili și alimente. Impactul asupra populației din Yemen a fost devastator.
Cetățenii, victimele armelor
Aproximativ 18 milioane de yemeniți nu beneficiază de apă potabilă și de canalizare. Un număr impresionant de 16,2 milioane de persoane au nevoie urgentă de asistență de urgență din cauza insecurității alimentare și a malnutriției. Ca urmare, Yemenul s-a confruntat cu epidemii recurente de boli care pot fi prevenite, cum ar fi holera, difteria, rujeola și febra dengue. Valurile de deprecieri monetare din 2018 și 2019 au creat o presiune inflaționistă de durată asupra riyalului yemenit, care a exacerbat criza umanitară.
Oamenii din Yemen suferă de sărăcie din cauza situației politice instabile și a contextului economic precar (sursă foto: dreamstime)
Întreruperea infrastructurii și a serviciilor financiare a afectat grav activitatea sectorului privat. Cele peste 40 % dintre gospodăriile yemenite care întâmpină dificultăți în achiziționarea chiar și a cantității minime de alimente este posibil să își fi pierdut, de asemenea, principala sursă de venit. Sărăcia se înrăutățea chiar și înainte de criză, afectând aproape jumătate din populația totală a Yemenului, de aproximativ 29 de milioane de locuitori. În prezent, se estimează că afectează între 71% și 78% dintre yemeniți, femeile fiind cele mai vulnerabile.
Când și dacă se va ameliora situația
Perspectivele de ameliorare economică în 2022 și ulterior depind de îmbunătățirea rapidă a situației politice și de securitate și, în cele din urmă, de faptul că încetarea ostilităților și reconcilierea politică vor permite reconstrucția economiei și a țesutului social din Yemen.
La câteva zile după ce ONU a anunțat un armistițiu de două luni la începutul Ramadanului din aprilie 2022, președintele yemenit Abdrabbuh Mansur Hadi a transferat autoritatea unui „Consiliu prezidențial de conducere” (PLC) în urma unor discuții sponsorizate de Consiliul de Cooperare al Golfului la Riyadh.
Regatul Arabiei Saudite și Emiratele Arabe Unite au anunțat un pachet economic în valoare de 3 miliarde de dolari SUA și un sprijin umanitar de 300 de milioane de dolari SUA. Pachetul de măsuri economice poate contribui la acoperirea deficitului contului extern, la stabilizarea cursului de schimb și la diminuarea presiunii ascendente asupra prețurilor. Deși se preconizează că astfel de câștiguri excepționale vor avea efecte pozitive considerabile asupra economiei, acestea nu vor elimina necesitatea unor reforme structurale pentru a consolida rezistența pe termen lung a cadrului macroeconomic al Yemenului.
Un obiectiv promițător
Obiectivul general al Strategiei de angajament de țară a Grupului Băncii Mondiale pentru Yemen 2022-2023 este de a sprijini populația din Yemen și de a păstra instituțiile care îi deservesc. GBM va rămâne angajat în Yemen în mai multe scenarii posibile, cu accent pe: furnizarea de servicii de bază și capitalul uman; și securitatea alimentară, reziliența și oportunitățile de subzistență. Aflată în centrul legăturii dintre umanitar și dezvoltare, conservarea instituțiilor va rămâne un obiectiv fundamental al programului GBM în cele două direcții.
Banca Mondială, prin intermediul filialei sale concesionale, Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID), a acordat granturi de urgență pe scară largă Yemenului în timpul conflictului. Utilizând un parteneriat inovator cu ONU, IDA a finanțat intervenții de urgență în valoare de 2,5 miliarde USD de la reluarea angajamentului băncii în 2016, investind în oameni și în instituțiile pe care aceștia se bazează pentru servicii esențiale.
Perspectivele de viitor
Portofoliul IDA cuprinde unsprezece proiecte active
(1) Proiectul de urgență privind serviciile urbane integrate, 150 de milioane de dolari;
(2) Proiectul de urgență privind accesul la electricitate, 50 de milioane de dolari;
(3) Proiectul de răspuns COVID-19, 35 de milioane de dolari. 9 milioane USD;
(4) Proiectul de răspuns la lăcustele deșertului, 25 milioane USD;
(5) Proiectul de urgență pentru îmbunătățirea protecției sociale și răspunsul la COVID-19 (ESPECRP), 504 milioane USD;
(6) Proiectul de restaurare a educației și învățării în Yemen, 100 milioane USD;
(7) Proiectul Yemen Food Security Response and Resilience Improvement Project, 127 milioane USD; (8) Proiectul Yemen Emergency Human Capital Project; 300 milioane USD;
(9) Proiectul Emergency Lifeline Connectivity Project, 50 milioane USD;
(10) Proiectul Sustainable Fishery Development in Red Sea and Gulf of Aden, 45 milioane USD.
Răspunsul la nevoi urgente
Pandemia COVID-19 a creat o provocare unică pentru această țară din Orientul Mijlociu, o țară în care doar aproximativ jumătate din unitățile sanitare sunt pe deplin funcționale. Chiar și cele care sunt funcționale nu dispun de suficienți specialiști, echipamente și medicamente pentru a fi cu adevărat eficiente. Nu există medici în 18% din cele 333 de districte ale țării, majoritatea personalului sanitar nu și-a primit salariile de cel puțin doi ani, iar acoperirea vaccinării a scăzut cu aproape o treime de la începutul conflictului.
Proiectul de răspuns de urgență COVID-19 al IDA, în valoare de 35,9 milioane de dolari SUA, este conceput pentru a consolida sistemele de sănătate fragile din Yemen pentru pregătirea în domeniul sănătății publice, inclusiv pentru detectarea, diagnosticarea, izolarea și tratarea COVID-19, precum și pentru desfășurarea vaccinurilor COVID-19.
Un medic yemenit ce dezinfectează mâinile unor copii pentru a preveni infecția cu Covid 19 Corona în orașul Taiz, Yemen (sursă foto: dreamstime)
Proiectul finanțează achiziția de materiale medicale, echipamente, formare, cheltuieli de implementare, reabilitarea și modernizarea unităților sanitare existente, precum și desfășurarea vaccinurilor COVID-19. Ținta proiectului este la nivel național, dar se concentrează în mod specific pe comunitățile mari cu un risc ridicat de transmitere locală prin consolidarea capacității de supraveghere și de răspuns. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) implementează proiectul prin intermediul autorităților locale de sănătate.
Granturile IDA au oferit finanțare pentru furnizarea de servicii esențiale, precum și pentru conservarea capitalului uman și a capacității instituțiilor naționale. Asistența IDA a vizat gospodăriile și comunitățile yemenite cele mai sărace și mai vulnerabile. Aceasta le ajută să facă față impactului crizei prin intermediul sprijinului pentru venituri, al transferurilor de numerar, al intervențiilor în domeniul sănătății și al nutriției, al răspunsului la holeră și al restabilirii producției agricole.
Implicațiile Băncii Mondiale
Proiectul de răspuns de urgență la criză (ECRP), proiectul Băncii Mondiale în valoare de 848,58 milioane USD care a sprijinit oportunitățile de subzistență în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și instituțiile locale, și anume Fondul social pentru dezvoltare (SFD) și Proiectul de lucrări publice (PWP), a sprijinit un program de numerar contra muncă și un program de investiții la nivelul comunității. Proiectul s-a încheiat la 31 martie 2022 și a obținut rezultate remarcabile pe parcursul celor șapte ani de implementare.
Proiectul a ajuns la peste 443.008 beneficiari direcți cu locuri de muncă salariate. 5,4 milioane de persoane au primit acces la servicii comunitare (cum ar fi apă, irigații și drumuri mai bune) și au fost create 12,23 milioane de zile de muncă. Peste 678 723 de mame și copii au beneficiat de servicii de nutriție. Au fost sprijinite cinci instituții de microfinanțare și peste 5.101 clienți de microfinanțare.
Ca răspuns la riscul de foamete, componenta de transferuri de numerar de urgență în valoare de 472,14 milioane USD din cadrul ECRP, pusă în aplicare de Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), a finalizat cu succes zece cicluri de plăți de transferuri de numerar de urgență către gospodăriile sărace și vulnerabile din cele 333 de districte din Yemen.
Yemeniții ce se deplasează prin oraș cu un jeep. Oamenii din Yemen suferă de sărăcie din cauza situației politice instabile și a contextului economic precar (sursă foto: dreamstime)
Programul de transferuri de urgență în numerar a fost finanțat parțial prin intermediul Fereastra de răspuns la crize a Băncii, cu cofinanțare din partea Ministerului Afacerilor Externe, Commonwealth-ului și Dezvoltării din Regatul Unit și a Departamentului de Stat al Statelor Unite, prin intermediul Fondului fiduciar multidonator de urgență din Yemen. Monitorizarea post-distribuție a constatat că, în medie, 91% dintre beneficiari au utilizat transferurile de numerar pentru a cumpăra alimente. Femeile reprezintă aproximativ 45 % din beneficiarii direcți.
Impactul asupra cetățenilor
Similar ECRP, ESPECRP, un grant IDA de 504 USD, sprijină furnizarea de transferuri în numerar, de locuri de muncă temporare și de acces sporit la servicii de bază și oportunități economice pentru populațiile afectate de insecuritate alimentară, afectate de COVID-19, de conflict și de șocurile legate de climă, precum și pentru a consolida capacitatea instituțiilor naționale. Proiectul este, de asemenea, implementat de PNUD, UNICEF, în parteneriat cu SFD și PWP.
Până în prezent, și de la intrarea în vigoare în decembrie 2021, proiectul a ajuns la 1.856 de beneficiari direcți cu locuri de muncă salariate. 3,666 milioane de persoane au primit acces la servicii comunitare (cum ar fi apă, irigații și drumuri mai bune), 484 de mame și copii au primit servicii de nutriție, iar 2904 persoane au beneficiat indirect de servicii de nutriție.
Proiectul a sprijinit această țară din Orientul Mijlociu, de asemenea, 265 de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii și a oferit unui număr de 155 200 de persoane un acces îmbunătățit la servicii de salubritate pentru a reduce bolile transmise prin apă.
