Infofinanciar > Info > Tradiții în a doua zi de Paște. Află obiceiurile străvechi respectate de români
Info

Tradiții în a doua zi de Paște. Află obiceiurile străvechi respectate de români

Tradiții în a doua zi de Paște. Află obiceiurile străvechi respectate de români
Sursa foto: Arhiva companiei

Tradițiile și obiceiurile de Înviere sunt respectate de majoritatea oamenilor. Însă, mulți nu știu că și a doua zi de Paște are semnificațiile ei.

În Lunea Albă, așa cum este numită prima zi de luni după Paște, se respectă numeroase tradiții străvechi.

A doua zi de Paște

În ziua aceasta, are loc „umblarea cu pască”, adică vizitarea rudelor pentru a vesti Învierea lui Iisus Hristos. De obicei, finii se duc la nași, cu colaci, pască și ouă roșii. De asemenea, copii merg în vizită la părinți.

Nașii trebuie să-i cinstească pe fini. Tradiția spune că aceștia mergeau împreună la horă în sat, în vremurile vechi.

O altă tradiție respectată în a doua zi de Paște este stropirea cu apă. Tradiția are la bază o poveste despre o fată evreică care a leșinat la auzul veștii învierii lui Iisus Hristos. Astfel, ea a fost trezită de niște tineri ce au stropit-o cu apă. În Transilvania, fetele tinere sunt stropite cu parfum de către băieții îmbrăcați în straie populare.  Fetele, la rândul lor, le oferă băieților mici daruri sau ceva de băut.

Tradiții și obiceiuri

Odată cu a doua zi de Paște, începe și Săptămâna Luminată, fiind respectate tradiții și obiceiuri. În aceste zile, credincioșii trebuie să se supună anumitor restricții.

Prin Învierea lui Hristos, oamenii cred că Raiul își deschide porțile pentru toți cei din iad și rămâne deschis până la Duminica Tomei. Astfel, orice persoană care moare în Lunea albă nu mai are parte de Judecata de Apoi.

Tradiția spune că trebuie stropită casa cu agheazmă. În unele zone, se merge cu obiceiul „udatului”  pentru vestirea Învierii.

Săptămâna Luminată

Marțea din Săptămâna Luminată este cunoscută sub numele de Marțea Albă și nu se lucrează. Nu se spală, nu se calcă și nu se face curățenie. Femeile obișnuiesc să dea de pomană în această zi pască și vin roșu.

Miercurea poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbații muncesc la câmp, însă femeile nu au voie. Tradiția spune că nu e bine să muncești de „nunta șoarecilor”. Acest lucru ar însemna că aduci rozătoare în casă și vei duce lipsă de alimente tot anul.

Joia din Săptămâna Luminată este denumită și Joia Verde. În această zi se cinstesc holdele, grădinile și grânele. În această zi, nu se muncește.

Vinerea poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântănița. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Conform legendei, Maica Domnului ar fi construit o fântână care avea apă doar în această zi de vineri, apa fiind dătătoare de viață.

Pentru credincioși, odată cu ziua de luni din Săptămâna Luminată, începe o perioadă de sărbătoare, care se termina după 50 de zile, scrie Realiatea.NET