Crăciunul, Nașterea Domnului Iisus Hristos, este una dintre cele mai importante și respectate sărbători din lumea creștinismului. Românii sunt un popor cu numeroase și felurite vechi datini și obiceiuri, transmise din generații în generații.
Cu toate acestea, veacul XXI, era tehnologiei și secolul vitezei au lăsat puțin în urmă unele dintre ele, care astăzi se mai practică doar izolat de către iubitorii folclorului autohton și a tradițiilor.
Datini de Maramureș
Zona Maramureșului este considerată și astăzi una plină de culoare și savoare, la propriu și la figurat, când vine vorba de sărbători, la această categorie înscriindu-se, bineînțeles, și perioada Crăciunului. În trecut, una dintre cele mai populare obiceiuri în aceste zile era „jocul moșilor”, un dans al tinerilor ce se făcea după colindat în care aceștia poartă măști din păr de capră sau oaie. Înn timpul dansului este folosit și un bici, element ce simboliza îndepărtarea ghinionului și a spiritelor rele.
De asemenea, maramureșenii spuneau că, în dimineața zilei de Crăciun, era bine să te speli pe față cu apă dintr-un râu sau fluviu, apă în care se pune o monedă de argint. Simbolistica acestei tradiții face referire la curățenia argintului spre ferirea de boli și necazuri, dar și la alungarea tuturor relelor, așa cum curge apa pe șirul fluviului sau râului.
Bucovina, ținut de poveste
Crăciunul are o însemnătate cu totul specială în ținuturile Bucovinei. Această sărbătoare este una îmbelșugată pentru bucovineni, care obișnuiau să pună pe masa festivă douăsprezece feluri de mâncare, în mijlocul cărora era așezat un colac în forma cifrei opt, ca simbol al belșugului și al stării de bine în casă.
Tot în Ardeal, se obișnuia ca în ziua de Ajun, pe data de 24 decembrie, bărbatul casei să ofere membrilor familiei sale surcele pentru sănătate și liniște sufletească. În ceea ce privește gospodăria, bucovineni țineau ca a lor casă să fie decorată în interior cu fire de levănțică, mentă și busuioc. Pe de altă parte, în domeniul colindatului, în această regiune a României se mergea de Crăciun cu cetele mascate, în Bucovina purtând denumirea de „babe” și „moșnegi” ca un simbol al fertilității, potrivit site-ului blog.cora.ro.
Ardealul și Nașterea Domnului
Ardelenii vin de Sărbătorile de Iarnă cu ceva inedit la domeniul tradițiilor. Aceștia îi numesc pe colindători „pizereni” sau „pitereni”, depinde de zona regiunii, iar aceștia din urmă sunt un simbol al fericirii și al norocului. De asemenea, și strigăturile și urărire de bine sunt puțin diferite și deosebite în Ardeal. La miezul nopții dintre 24 și 25 decembrie se obișnuia să se arunce cu boabe de borumb în timp ce se struga „Rod în cucuruzi!”
Tot in Ardeal se obisnuia ca la miezul noptii de Craciun sa se arunce cu boabe de porumb si sa se strige „Rod in cucuruzi”.
„Împăratul Romei” era foarte popular într-un timp, în zona Târnavelor, acesta fiind colind vechi de peste 2000 de ani, un cântec de bucurie ale cărui versuri desriau Nașterea Domnului Iisus și modul în care se spune că l-au primit magii.
Tradiții încărcate de simbolistică în Oltenia
Această sărbătoare venea în Oltenia cu pregătirea unor colaci, în mijlocul cărora se afla un ou. Aceștia se numeau pe atunci „moșii de Crăciun” și se împărțeau colindătorilor. O altă tradiție plină de simbolistică în Oltenia era aprinderea unui foc pe bătătură ce urma să fie plesnit cu nuiele în scopul alungării oricărui spirit rău.
