Anul Nou este una dintre cele mai aşteptate şi cele mai sărbătorite evenimente din lume. Ne bucură atât tradiţiile asociate sărbătorii, cât şi ocazia de a petrece Revelionul alături de familie sau prieteni. În România, obiceiurile și chefurile nu lipsesc în noaptea de Anul Nou.
Revelionul este sărbătoarea care marchează începutul anului nou în România, precum și în multe alte țări din lume. În România, oamenii obișnuiesc să petreacă acest moment alături de familie și prieteni, prin organizarea de petreceri sau participarea la diverse evenimente care au loc în orașele mari.
De asemenea, obiceiul este ca oamenii să se îmbrace elegant, să servească preparate tradiționale și să aprindă focuri de artificii la miezul nopții, ori, cum am observat cu toții în ultimul timp, să se distreze pe stradă cu petarde. În alte locuri, se spune că ce se întâmplă în noaptea de revelion se va întâmpla și în restul anului, așa că oamenii încearcă să facă lucruri pozitive și să aibă gânduri bune în această noapte specială.
Evoluția obiceiurilor de Anul Nou
În trecut, tradiţiile din noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie erau cunoscute sub numele de „Îngropatul Anului” şi reprezentau un ceremonial funerar al antichităţii geto-dace care avea ca scop să celebreze moartea şi renaşterea în variantă simbolică a primului zeu al omenirii, numit Anul. Acest ritual avea loc înainte ca calendarul gregorian să fie adoptat şi să fie stabilit 1 ianuarie drept începutul anului nou.
În prezent, obiceiurile diferă de la familie la familie. Însă un lucru e cert printre toți românii, fie ei de la țară sau de la oraș: în noaptea de Revelion, este important să se îmbraci frumos, în haine noi, pentru a intra în noul an în veșminte curate. Tradițional este să porți ceva roșu în noaptea dintre ani. Nu trebuie să fie neapărat o parte din vestimentației, cum ar fi o rochie sau un sacou roșu, pot fi și doar șosetele ori o brățară.
În unele cazuri, oamenii aleg să poarte haine tradiționale, precum costume naționale sau haine specifice unor regiuni ale țării. Indiferent de alegerea hainelor, important este ca oamenii să se simtă confortabil și să se distreze la petrecerea de Revelion.
Superstiții din noaptea de Revelion
Toți am fost învățați cel puțin o superstiție pe care trebuie să o facem în noaptea de Anul Nou. Însă acestea diferă de la o regiune a țării la alta. În funcţie de zonele etnografice, unii români consumă în noaptea dintre ani păstrăv, dovleac, sau 7 sau 12 boabe de struguri pentru a fi în comuniune cu semenii, aceste tradiţii fiind vechi de sute de ani. Se spune că aceste alimente au proprietăţi simbolice care pot aduce noroc, sănătate şi prosperitate în noul an. De exemplu, păstrăvul este considerat un simbol al norocului, în timp ce dovleacul este considerat un simbol al bogăţiei şi strugurii sunt consideraţi un simbol al sănătăţii.
Tradiția păstrăvului
Peștele este mai frecvent consumat în Galaţi, Brăila, Constanţa sau Tulcea, acolo unde există cursuri de apă. La munte, locuitorii vor avea pe masa de Revelion un singur tip de peşte, păstrăvul. Gospodinele care aduc platoul cu păstrăvul îi oferă şi o urare: „să fii curat ca argintul şi iute ca păstrăvul din apa limpede de munte”.
Tradiția dovleacului
În România, dovleacul este considerat un simbol al bogăţiei şi al norocului în noul an. Este obiceiul ca dovleacul să fie prezent pe masa de Revelion, mai ales în regiunile rurale. Gospodinele pregătesc tarte sau placinte cu dovleac pentru a aduce bogăţie în casă şi pentru a întâmpina noul an cu gânduri pozitive.
De asemenea, în unele locuri, este obiceiul ca oamenii să aşeze o monedă în interiorul dovleacului, care este apoi tăiat în felii şi servit împreună cu masa de Revelion. Se spune că persoana care găseşte moneda în felia de dovleac va avea noroc în noul an. Dovleacul trebuie spart pentru a vedea dacă familia va fi sănătoasă şi va avea noroc la bani.
Sărutul sub vâsc și dansul ursului
În România, încă se practică mersul cu capra, pluguşorul, dansul ursului sau sărutul sub vâsc. Toate aceste tradiţii sunt aducătoare de optimism, noroc, dragoste, veselie şi voie bună. Ele sunt păstrate de multe generaţii şi sunt un simbol al moştenirii culturale a ţării, potrivit Mediafax.
Sărutul sub vâsc este o tradiţie românească care se practică în noaptea dintre ani. Conform credinţelor populare, sărutul sub vâsc aduce dragoste şi noroc în noul an. De obicei, se alege o persoană de sex opus pentru a săruta sub vâsc şi se spune că aceasta va fi persoana care va aduce noroc în noul an.
Dansul ursului este o tradiţie veche românească care se practică în noaptea dintre ani, în special în zonele rurale. Acest dans se face în onoarea spiritului ursului, care era venerat de către strămoşii noștri ca un simbol al puterii şi al tăriei. În timpul dansului, un bărbat îmbrăcat într-o costumă care reproduce aspectul ursului, împreună cu alţi dansatori, încearcă să imite mişcările ursului şi să cânte cântece tradiţionale. Dansul ursului este considerat o tradiţie care aduce noroc şi sănătate în noul an.
