Regiunea Moldova din România este, poate, cea mai bogată când vine vorba de tradiții și obiceiuri, multe dintre acestea trecând deja testul istoriei și dăinuind peste veacuri. În zonele rurale, mai ales, s-au păstrat de-a lungul sutelor de ani numeroase datini și meșteșuguri din folclor, iar când vine vorba de Nașterea Domnului, moldovenii se mândresc cu moștenirile lor din folclor.
Moldova este în prezent recunoscută în România pentru arta sa populară, iar pentru că Crăciunul este cea una dintre cele mai importante sărbători ale creştinilor, aceasta este sărbătorită prin încununarea cu cele mai multe tradiții și ritualuri populare.
Sărbătorile la moldoveni
Moldovenii sunt oameni care-și iubesc foarte mult familiile, iar cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, aceștia obișnuiesc să se întrunească în „casa mare”, cum e vorba pe la ei. Ei bine, această tradiție face referire la adunarea tuturor în cea mai frumoasă odaie dintr-o casă moldovenească, o cameră decorată în mod specific cu prosoape brodate din stofă de casă. Familia își invită de Crăciun rudele, prietenii, vecinii și cunoștințele.
Dacă tot veni vorba de invitați, nu puteau lipsi bucatele de pe masă. Este foarte bine cunoscut că moldovenii sunt oameni ospitalieri, atenți și primitori. În rândul felurilor de mâncare moldovenești specifice Crăciunului, primele la care ne gândim cu toții sunt celebrele poale-n brâu. Pe lângă acest desert, moldovenii sunt recunoscuți în toată țara și pentru bucatele tradiționale din porc. Aici putem regăsi toba, caltaboșii, cârnații, piftia, și vestitele sărmăluțe moldovenești.
Ziua de Crăciun
În ziua de 25 decembrie, Ziua Sfântă de Crăciun, mesele sătenilor sunt deja pline de bucate felurite pe care aceștia le pregătesc încă din Ajun. Tot în această zi, femeile din Moldova obișnuiesc să coacă colăcei, numiți în popor și Crăciunei. Adică o bucată de cocă modelată în forma cifrei opt. Aceștia sunt apoi agățați pe perete, lângă icoane, unde rămân până la echinocţiul de primăvară, adică în ziua de 23 martie.
Crăciunelul acesta copt în Ajun are un rol foarte important pentru moldoveni, căci în folclor, acesta este folosit de bărbatul casei când iese la arat și rupt în trei bucăți după ce este trasată prima brazdă. Tradiția spune ca o bucată de colăcel să fie pusă sub brazdă, o altă bucată să ajungă la animalele din gospodărie, iar pe a treia o mănâncă gospodarul.
Colinda la Moldva
În ținuturile Moldovei, colindatul este una dintre obiceiurile vechi cu care localnicii încă se mândresc și le practică cu bucurie. Este o întreagă practică, căci pregătirile pentru colindat încep cu mult timp înaintea Ajunului, încă din zilele în care tinerii din sat se adună într-un loc specific ca să stabilească împreună câte colinde vor interpreta, dar și numărul de colindători ce vor pleca în sat. În plus, aceștia trebuie să-și pregătească din timp costumele populare pentru ziua cea mare, scrie acasalaromani.ro.
