Creșterile costurilor cu energia, zvonul unei iminente crize financiare, și apoi războiul au cam băgat frica-n români. Ca urmare, în martie, oamenii au scos din bănci opt miliarde de lei, ceea ce este un record absolut.
Evident, o bună parte au fost schimbaţi în valută, probabil mai mult în euro. Restul a ajuns la ciorap. Sau la saltea, numa-n conturi nu. Cică, românii au reacţionat emoţional şi au retras masiv numerar. Păi, prin ce-au trecut în 32 de ani de capitalism absolut original… De altfel, și specialiștii în educație financiară spun că, în situații de criză, e bine să ai destui bani cash.
Economiștii ne spun că, fără cei 8 miliarde, soldul a scăsut de la 164 de miliarde de lei la 156. E cea mai mare scădere lunară înregistrată din 2003, de când BNR face astfel de raportări.
Ce zic specialiștii
Adrian Asoltanie, cunoscut consultant financiar spune că ”Războiul, cu siguranţă, că i-a pus pe oameni în ipostaza de a încerca să aibă nişte lichidităţi ceva mai accesibile. Accesul rapid la lichiditate îţi dă flexibilitate de mişcare, de a lua decizii rapid. Alţii au preferat să cumpere euro. Soldul depozitelor în valută a urcat cu 700 de milioane de euro, la peste 25 de miliarde de euro. Şi cum cererea dictează oferta, a apărut şi specula dealerilor de la casele de schimb”.
Un alt consultant financiar, Adrian Negrescu, adaugă: ”Oamenii au înţeles că, dacă ţin banii în cont, dobânda pe care o au în depozite este mai mică decât inflaţia. Motiv pentru care mulţi dintre ei şi-au scos banii de la bancă, leii, şi i-au transformat în valută. Totul a plecat de la teama românilor că leul se va prăbuşi”.
Mult cash, în România
Pe de altă parte, bancherul-şef Mugur Isărescu încearcă să ne liniştească: ”A fost un început de panică calmat. Altminteri, cursul am reuşit să îl ţinem stabil.
Cătălin Ioniţă, reprezentant bancă comercială, adaugă și el: ”Am observat şi noi în martie o scădere a soldului, dar, din datele pe care le avem în prezent, putem spune că a fost o volatilitate de moment”.
Şi în luna februarie, lună care coincide cu declanşarea războiului, depozitele în lei au scăzut cu 0,4% faţă de ianuarie, respectiv cu 727 milioane de lei.
Volumul ridicat al numerarului în circulaţie arată că încă se menţine preferinţa majorităţii românilor pentru plăţile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată, continuând tendinţa de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu pentru a simţi între degete banii peșin.
Chiar dacă şi tranzacţiile cu carduri au crescut în pandemie, economia României este practic în continuare dependentă de cash. Iar cash-ul favorizează direct economia subterană.
