Miercuri, 17 iulie, a fost transmis un nou episod al podcastului Hai România. Acesta a fost moderat de Ionuț Cristache, care a avut-o ca invitată pe Lavinia Betea. Conversația dintre cei doi s-a concentrat pe tema Cartierului Primăverii.
Au vorbit despre istoria locului, despre legătura pe care o are Pavel Kiseleff cu îndrăgitul cartier din București, dar și despre legătura soților Ceaușescu cu această zonă a elitelor.
Cum au ajuns soții Ceaușescu în Cartierul Primăverii
Unul dintre subiectele abordate este modul în care soții Ceaușescu au ajuns să locuiască în Cartierul Primăverii. După ce aceștia „au ieșit din ilegalitate”, după cum a precizat Ionuț Cristache, Nicolae Ceaușescu a obținut mai multe funcții. „Avea un apartament prin București, prima și prima dată, prin centrul Bucureștiului”, a mai precizat el. De asemenea, Ionuț Cristache a mai întrebat-o pe invitata sa cum au ajuns soții Ceaușescu să locuiască în Cartierul Primăverii și de ce nu s-au mutat în vila lui Gheorghiu Deja după moartea acestuia.
„Nu corespundea vila lui Gheorghiu Dej. Deși reprezenta luxul absolut la pretențiile fiicei sale cu aere de vedetă de Hollywood. Nevasta lui Ceaușescu avea pretenții și mai mari. Se mutaseră în vila actuală, în palatul acela.
S-au mutat înainte de a ocupa Ceaușescu prima funcție în partid. Vila aceea nu era atât de arătoasă pe cât este astăzi. A suportat lucrări succesive de extensie, de modernizare, de decorare. I-a tentat foarte mult locul. Colțul acela de stradă. Spațiul foarte mare. După 90 ați văzut că o parte din el a fost vândut unor arabi. Și era acel spațiu ceva care permitea orice extravaganțe. Un loc cu două garaje unde pe măsura trecerii anilor au extins, au modernizat”, a declarat Lavinia Betea.
Modernizarea vilei
Imediat cum cei doi soți s-au mutat în vila din Cartierul Primăverii, aceasta a fost modernizată. În ea se regăsesc mai multe stiluri, fiind un amestec. Însă, după cum a declarat Lavinia Betea, problema vilei nu constă în amestecul de stiluri, în faptul că în fiecare apartament se găsește un alt stil. Ci problema este de fapt cea a kitsch-ului. „Kitsch-ul fiind expresia unei încărcături decorative prea mari și a lipsei de funcționalitate”, a explicat istoricul.
„Când intri acolo și vezi pardoseala, parchetul acela din lemn de cea mai bună calitate, dar cu o încărcătură atât de mare de intarsii în diverse forme și culori. La care se adaugă pereții, îmbrăcați în tapet de mătase, hiperînflorați. În care sunt plasate mobile foarte lucrate”, a mai declarat Lavinia Betea.
Limbajul Elenei Ceaușescu
De decorarea și modernizarea vilei din Cartierul Primăverii s-a ocupat soția lui Ceaușescu, Elena. Însă, aceasta avea un „limbaj special”.
„De fapt, acest termen: lucrat, îi aparține, face parte din particularitățile limbii Elenei Ceaușescu atunci când voia să își exprime pretențiile în fața decoratorilor. Le spunea ca lucrurile să fie cât mai lucrate. Adică ea înțelesese că un obiect este cu atât mai valoros cu cât incumbă mai multă muncă în facerea lui”, a mai declarat Lavinia Betea.
„Ea s-a ocupat într-una, personal. Au fost ani în care ecranele televizoarelor au fost bântuite de un pretins arhitect al lui Ceaușescu. De fapt, el a scris și vreo două cărți. De fapt, el era omul de legătură între comenzile pe care le făceau arhitecții adevărați și locurile de execuție ale acestor comenzi, eventual plasamentele ale acelor obiecte. Nicidecum un proiectant de mobilier sau de decorațiuni interioare. Cel care se ocupa de amenajarea vilei a fost un arhitect de foarte bună factură în profesia lui.
Mai întâi s-a lucrat cu altă celebritate, Cezar Lăzărescu. El s-a sufocat de multe comenzi și fiindu-i foarte greu și să colaboreze cu Elena Ceaușescu, pentru că ea s-a ocupat într-una de treburile domestice și de educația copiilor, rezervându-i tovarășului misia lucrurilor politice”, a mai declarat invitata podcastului.
Ediția integrală a podcastului Hai România de miercuri, 17 iulie, poate fi vizionată aici.
