Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere sau mai simplu, CNAIR, a anunțat faptul că mierucri, începând de la ora 08:00 o să fie deschisă circulația rutieră pe Trasnfăgărășan, între km 104+000 (Piscu Negru) și km 130+800 (Cabana Bâlea Cascadă). Acest lucru este valabil pentru toate categoriile de autovehicule.
În cadrul unui comunicat de presă, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere transmite următorul lucru: „ CNAIR a reușit în acest an, printr-un efort susținut și cu ajutorul condițiilor meteo favorabile, să efectueze lucările necesare pentru curățarea și pregătirea drumului cu două săptămâni mai devreme față de termenul obișnuit, 1 iulie.
Totul a fost gata cu două săptămâni mai devreme
Reprezentanții acestei companii au realizat marți inspecția pe DN7C-Transfăgărășan. Acest lucru a fost făcut în vederea deschiderii circulației, chiar și pe tronsonul de drum care a fost închis pe perioada sezonului rece.
Anul acesta, drumarii au reșist să curețe șoseau cu două săptămâni mai repede decât ar fi făcut-o de obicei. În mod normal, traficul pe DN7C trebuia să fie reluat la 1 iulie, potrivit celor de la Hotnews.
Transfăgărășan se mai numește și DN7C și leagă Muntenia cu Transilvania, străbătând, de asemenea, Munții Făgăraș. Este un drum asfaltat care ajunge în apropierea tunelului situat lângă Lacul Bâlea, la altitudinea de 2042 de metri.
Astfel, Transfăgărășan este pe locul doi ca altitudine în topul șoselelor de tip alpin din România. Pe primul loc se află Transalpina sau DN67C, din Munții Parâng, care urcă până la 2145 de metri.
Traseul și istoria Transfăgărășanului
Transfăgărășan pornește din comuna Bascov, de lângă Pitești, și urcă valea Argeșului, trecînd și prin orașul Curtea de Argeș. La nord de acest oraș, drumul trece prin fața hidrocentralei Vidradru. Din acest punct, pe lângă cetatea Poenari, drumul urmă pe viaducte și serpetine, trece prin trei tuneluri mai scurte și ajunge pe Barajul Vidraru. După ce trece de baraj, drumul continuă pe partea stângă a lacului Vidraru. Apoi, drumul începe să urce, urmând calea râului Capra. După mai multe serpentine și după ce trece prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea.
În partea de nord a drumului, Transfăgărășanul trece prin rezervația naturală Golul Alpin al Munților Făgăraș, între Podragu – Suru și Valea Bâlii, pe lângă lacul de tip glaciar Bâlea. După ce trece de zona glaciară, drumul continuă prin zona cascadei Bâlea, apoi ajunge la Cabana Bâlea Cascadă. Din acest punct și până la intersecția cu DN1, în zona comunei Cârțișoara, mai rămân doar 21 de kilometri.
Transfăgărășanul a fost construit la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu, între anii 1970 și 1974. Chiar dacă în acel moment România avea mai multe treceri ale Carpaților Meridionali care erau moștenite de dinainte de comunism, dar și unele făcute în primi ani ai acestui regim, invazia Cehoslovaciei din 1968 de către trupele sovietice, dar și lejeritatea cu care puteau fi atacate sau blocate drumurile care erau între Transilvania și Muntenia au determinat inițierea în regim de urgență a proiectului „Transfăgărășan”. Inițial, acesta a fost un drum strategic care să lege garnizoanele din Pitești și din Sibiu.
