Transnistria a anunțat că a avut loc un atentat asupra vieții președintelui, Vadim Krasnoleski. Regiunea separatistă din Republica Moldova susține că a reușit să dejoace planurile asasinilor.
Chiar dacă Republica Moldovenească Transnistreană nu este recunoscută de jure, ea susține că este un stat separat de Republica Moldova și administrează o mare parte din estul fostei Basarabii. Capitala pe care și-o atribuie este la Tiraspol. Transnistria are de asemenea propriii oficiali, inclusiv un președinte diferit de cel de la Chișinău. Astfel, transnistrenii îl recunosc drept lider pe Vadim Krasnoleski, în vreme ce moldovenii legaliști o recunosc pe Maia Sandu ca fiind șeful statului.
Ce susțin oficialii transnistreni
Conform unui comunicat citat de publicația RIA Novosti, un atac terorist împotriva politicienilor din Transnistria, inclusiv împotriva președintelui, fusese pus la cale. El însă ar fi fost prevenit de autorități, iar făptașii, reținuți pentru a li se lua mărturia. Oficialii din regiunea separatistă susțin că asasinatul a fost plănuit de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), pe care îl numesc ca atare în comunicat.
„Ministerul Securităţii Statului al Republicii Moldoveneşti Nistrene informează despre prevenirea unui atac terorist. Crima, ordonată de SBU, era pregătită împotriva unui număr de oficiali transnistreni. Suspecţii au fost reţinuţi. Ei fac depoziţii”, conform comunicatului de presă al Ministerului, care a fost preluat de RIA Novosti, conform realitatea.net.
În momentul de față, situația din Republica Moldova este una tensionată: mai mulți protestatari etnici ruși manifestează în Chișinău, aparent fără contenire.
Poziția Transnistriei în războiul din Ucraina
Regiunea separatistă are atitudini pro-ruse. Spre exemplu, în cadrul Referendumului pentru independență al Transnistriei, din 2006, peste 98% dintre votanți au ales ca regiunea să capete independență față de Republica Moldova. O posibilitate luată în calcul de separatiști a fost și eventuala integrare a Transnistriei în Federația Rusă. Deși Rusia nu recunoaște regiunea de dincolo de Nistru drept un stat de sine stătător, relația dintre cele două este una privilegiată.
Cadrul militar Rustam Minekaev, general-maior în armata Rusiei, a declarat că populația vorbitoare de limbă rusă din regiunea transnistreană este „oprimată”. Prin urmare, armata rusă ia în considerare acțiuni de eliberare a regiunii.
Totodată, Transnistria face obiectul mai multor comunicate date de Kremlin din momentul în care războiul a izbucnit. Teritoriul său este folosit de către Moscova pentru negocieri și amenințări aduse puterilor care i se opun.
Astfel, Rusia amenință orice stat pro-ucrainean care ar încerca să atace sau invadeze Transnistria, promițând o contraofensivă rapidă. În același timp, statul ucrainean se teme de un atac al trupelor ruse dinspre regiunea de dincolo de Nistru. Din acest motiv, a fost raportat faptul că numeroase trupe ucrainene au fost masate la granița transnistreană.
Situația tensionată din Republica Moldova
Republica Moldova, o țară săracă ce are o populație de 2,6 milioane de locuitori și cu o minoritate rusă considerabilă, a luat o turnură pro-occidentală în ultimii ani, ceea ce a provocat furia Moscovei. De la lansarea ofensivei din Ucraina, în urmă cu un an, Kremlinul a fost acuzat de creșterea tensiunilor în Transnistria.
La sfârșitul lunii februarie, Rusia a acuzat Ucraina de intensificarea pregătirilor pentru un atac în Transnistria și a promis că va riposta la orice provocare. Guvernul moldovean de la Chișinău a respins acuzațiile și a făcut apel la calm.
