În România, trecerea la ora de iarnă anul acesta are loc pe data de 30 octombrie. Această schimbare are loc cu scopul folosirii mai îndelungate a luminii naturale. Acum, ceasul se va da înapoi și se revine la ora oficială și noaptea va deveni mai lungă.
Această modificare a apărut pentru prima oară în scopul reducerii consumului de cărbune, în Germania și Austro-Ungaria pe timpul Primului Război Mondial. La noi în țară, această practică a fost adoptată în anul 1932. Trecerea la ora de iarnă se face în fiecare an în ultimul weekend din luna octombrie, după echinocțiul de toamnă, atunci când Soarele traversează (aparent) Ecuatorul ceresc și trece în emisfera sudică.
Ideea datează de la finalul secolului XIX, când neozeelandezul George Vernon Hudson a prezentat o lucrare în care a propus ca ceasul să fie dat înainte cu două ore în luna martie și cu două ore înapoi în octombrie pentru ca oamenii să se bucure mai mult timp de lumina soarelui, potrivit ȘtirileProTv.
Cum ne afectează
Schimbarea orei vine la pachet cu stări de oboseală, nervozitate și chiar depresie, spun specialiștii. Stari care pot persista pana la doua saptamani dupa schimbarea orei. În 2016, aceștia au ajuns la concluzia că procesul de adaptare la trecerea la ora de iarnă ar putea fi mai dificil pentru unii dintre noi decât s-a presupus în trecut1. Cercetătorii au ajuns la concluzia că schimbarea orei, în special toamna, îi face pe oamenii să aibă, pentru o anumită perioadă de timp, simptome asemănătoare cu cele resimțite de cei care călătoresc și care trebuie să se adapteze la diferența de fus orar (oboseală accentuată, insomnie, tulburări digestive sau stări de confuzie).
Oamenii de știință spun că adaptarea organismului la trecerea la ora de iarnă poate dura până la patru săptămâni și că unii dintre noi nu reușesc niciodată să se adapteze acestui proces.
Multe dintre efectele schimbării orei au loc din cauza modificării rutinei de funcționare a corpului uman, rutină care se repetă în cicluri de 24 de ore. Ritmul circadian este influențat de mulți factorii de mediu, precum expunerea la lumină și întuneric, și ne ajută să fim în stare de alertă pe parcursul zilei, să simțim când ne este foame sau ne anunță când trebuie să mâncăm și când trebuie să dormim. Când se mențin programul de somn și mesele la aceleași ore, organismul funcționează ca un ceas. În caz contrar, apar perturbări de bioritm.
În perioada 4 iulie -16 august 2018 Uniunea Europeană a realizat un sondaj pentru a afla părerea oamenilor cu privire la trecerea la ora de iarnă. La sondaj au participat 4,6 milioane de persoane. Potrivit răspunsurilor, o mare parte dintre oameni simt un disconfort fizic și mental în momentul în care se schimbă ora. Aproximativ 40% dintre respondenți au spus că au probleme de concentrare, iar o treime dintre ei sunt irascibili. Unele persoane au acuzat o stare de oboseală puternică și dureri de cap.
