Dublarea capacității conductei de petrol Trans Mountain din vestul Canadei a fost mult timp subiect de controversă. Deoarece este prea costisitoare atât din punct de vedere ecologic, cât și financiar. Această conductă divizează poporul canadian și popoarele aborigene. Care o văd fie ca pe o oportunitate economică, fie ca pe un dezastru pentru cultura și teritoriul lor.
Înainte de a ajunge pe malul lacului Jacko, la vest de Munții Stâncoși canadieni, trebuie să vă prezentați legitimația la prima barieră. Unde un lucrător oprește vehiculul, apoi urmați o pistă până la o a doua barieră. De data aceasta nu a existat nicio oprire, dar o lucrătoare s-a grăbit să filmeze numărul de înmatriculare.
Proiectul Trans Mountain
Locul este folosit pentru demonstrații de către activiștii de mediu. Printre aceștia se numără și April Thomas. Care a părăsit comunitatea sa din Secwépemc, situată la aproximativ o sută de kilometri de aici. În scopul de a vizita aceste locuri.
De-a lungul drumului care duce la lac, un șanț imens a fost săpat în coasta dealului. Iar o duzină de utilaje de construcții sunt ocupate să îngroape țevile uriașe care vor transporta petrolul din nisipurile bituminoase din Alberta până la Vancouver. Extinderea Trans Mountain este un proiect deținut de guvernul federal al Canadei. Acesta va crește fluxul de petrol de la 300.000 la 890.000 de barili pe zi.
Loc sacru pentru localnici
Înfășurată într-un pulover gros, vântul de toamnă îi aduce lacrimi de frig în ochi. April coboară din camionetă. Lacul Jacko, o întindere de apă liniștită, se află în spatele ei. Norii joși și gri dau un caracter mistic dealurilor din jur. „De fiecare dată când sunt aici, mă simt ciudat. Oameni din toată țara veneau să facă o ceremonie pentru a cere răspunsuri sau îndrumări de la Creator și de la strămoși”, murmură aceasta.
Pentru cetățenii din Secwépemc, care sunt stabiliți pe o zonă mare a Munților Stâncoși din Columbia Britanică, locul este istoric. „Pentru noi, este un sanctuar, un pic ca o biserică. Ar trebui să ne respectăm legile de pe teritoriul nostru. Ceea ce ne-ar asigura că nu ne vom distruge niciodată apa sau pământul. Ei nu ar putea face asta niciodată, pentru că tot ceea ce fac ei distruge tot ceea ce noi considerăm sacru” a criticat reprezentantul comunității Secwépemc. „Ei” înseamnă compania de stat Trans Mountain, care gestionează conducta funcțională din 1953.
Divizarea popoarelor
În 2018, statul a răscumpărat infrastructura pentru 4,5 miliarde de dolari și a continuat proiectul de extindere. Compania afirmă pe site-ul său că a consultat populațiile indigene pe această temă, așa cum prevede legea.
„La fel ca societatea canadiană, popoarele aborigene nu sunt monolitice. Liderii aleși de comunități în conformitate cu Legea indienilor nu sunt recunoscuți de toată lumea. De unde și opiniile divergente asupra acestui proiect”, explică Sébastien Brodeur-Girard, profesor la Universitatea din Québec și specialist în guvernanța primelor națiuni.
O oportunitate economică
Nu toată lumea se opune extinderii conductei, care ar trebui să fie finalizată până la sfârșitul anului 2023. În Calgary, un grup speră să răscumpere infrastructura. Pentru a distribui veniturile generate către cele 129 de comunități aborigene aflate de-a lungul traseului.
Din biroul său, Stephen Mason observă priveliștea de deasupra turnurilor din centrul de afaceri al capitalei economice a Alberta.O provincie care s-a îmbogățit datorită petrolului extras din nisipurile bituminoase. Tablouri ale primelor națiuni împânzesc pereții biroului său.
„Populația aborigenă are un cuvânt de spus în ceea ce privește modul în care sunt realizate aceste proiecte. În calitate de gardieni ai pământului și, evident, de protectori ai acestuia”, explică directorul general al Project Reconciliation. Care este un consorțiu de oameni de afaceri aborigeni și neaborigeni. Aceștia speră să cumpere dreptul de a exploata oleoductul Trans Mountain în cadrul unei licitații guvernamentale.
Investiții în hidrogen
În condițiile în care Grupul dezvoltă proiecte de energie durabilă, nu este paradoxal să vrei să cumperi acest gazoduct? „Proiectul este finalizat, este acolo. Scopul este să îl folosim în beneficiul popoarelor indigene. Mai târziu, va fi folosită pentru a transporta hidrogen. Toată lumea se va grăbi să pună mâna pe această conductă. Iar dacă primele națiuni nu au luat atitudine în privința ei, va fi prea târziu”, explică Stephen Mason.
Pentru moment, nu există nicio dovadă că această conductă va transporta hidrogen verde, produs din surse regenerabile. Pariul este că Alberta a început să investească în hidrogen. Dar și că această tendință se va accentua în viitor.
O decizie juridică complexă
Pe malul lacului Jacko, April nu se lasă păgubașă. În opinia ei, gazoductul Trans Mountain al Canadei nu va aduce niciodată beneficii popoarelor aborigene. „Ca parte a procesului de reconciliere, ar trebui să ne ofere mai multe locuri de muncă și beneficii economice. Eu dețin o afacere forestieră și trebuie să ne luptăm cu dinții pentru a obține locuri de muncă” a explicat aceasta.
În mai 2023, April a fost condamnată la 32 de zile de închisoare, alături de alte femei aborigene. Pentru încălcarea proprietății pe șantierul Trans Mountain. Judecătoarea Shelley Fitzpatrick de la Curtea Supremă din British Columbia a constatat ceva important. Credințele, legile și tradițiile aborigenilor nu sunt diferite de cele ale unui cetățean al Canadei. În special, ea a declarat că este „destul de sigură” că propriii săi strămoși irlandezi cultivatori de cartofi erau, de asemenea, legați de pământ. Dar că nu erau mai presus de lege.
„Astăzi, Canada recunoaște legile provinciale și federale. Dar tot mai mulți experți în drept pun la îndoială faptul că nu se ține cont de legile și tradițiile primelor națiuni. De ce nu ar trebui să țină cont de legile teritoriilor aborigene, pe care oricum nu le-a abolit?”, se întreabă cercetătorul Sébastien Brodeur-Girard. Gazoductul Trans Mountain scoate la iveală probleme lăsate nerezolvate de trecutul colonial al Canadei, conform RFI .
