Infofinanciar > Info > Trenurile circulă din nou pe Podul de la Budila. Acesta are o istorie de aproape un secol
Info

Trenurile circulă din nou pe Podul de la Budila. Acesta are o istorie de aproape un secol

Trenurile circulă din nou pe Podul de la Budila. Acesta are o istorie de aproape un secol
Podul de la Budila sursa foto News.ro

Trenurile circulă din nou pe linia 403, Brașov – Întorsura Buzăului, pe o distanță de 36 de kilometri, de luni dimineață, 19 septembrie, după ce podul de la Budila, care a fost măturat în vara anului 2018, a fost refăcut. Regio Călători operează șase trenuri în fiecare zi pe fiecare sens. Biletele costă 6,5 lei, iar durata călătoriei variază între 61 și 69 de minute.

Linia 102 București – Giurgiu este următoarea linie pe care trenurile sunt planificate să fie repornite în 2023. Trenurile au fost reluate pe linia 403, după finalizarea lucrărilor de refacere a podului CF de la Budila și de reabilitare a albiei râului Tărlung. Budila se află la 17 kilometri de Brașov și la 19 kilometri de Întorsura Buzăului.

Aceste renovări au fost finalizate de un consorțiu de firme românești în perioada aprilie 2021 – august 2022, cu o valoare a contractului de 29,2 milioane de lei (inclusiv TVA), finanțat de la bugetul de stat. Noul pod unic de cale ferată de la Budila are o lățime de 70 de metri, în timp ce linia reconstruită are o lungime de 301 metri.

Istoria Podului de la Budila

Linia 403 Brașov – Întorsura Buzăului se remarcă prin faptul că are cel mai lung tunel de cale ferată din România, măsurând 4,3 kilometri și realizat cu un efort architectural uriaș între 1924 și 1929. În 1989 erau cinci trenuri pe zi, în 1998 erau patru, iar în 2015 erau șase perechi de trenuri pe sens.

În iunie 2018, podul de la Budila s-a prăbușit din cauza inundațiilor extreme. Întreprinderea privată Regio Călători a exploatat linia de 36 de kilometri. Podul a fost construit în urmă cu mai bine de 90 de ani. În anii 1980 și 1990, între cele două orașe nu au existat niciodată mai mult de cinci trenuri pe sens pe zi între cele două orașe. În anii 1980, cele mai rapide trenuri aveau o durată de 46 de minute.

Asociația Pro Infrastructură  salută reconstruirea podului de la Budila, printr-un mesaj pe FaceBook: „Calea ferată secundară Hărman-Întorsura Buzăului, care conține cel mai lung tunel din țară (Teliu), nu ar fi avut în ultimele decenii nicio șansă să fie salvată după prăbușirea acestui pod, potrivit HotNews.ro. Multe alte căi ferate secundare au fost lăsate de izbeliște în perioada 1990-2020 la prima alunecare de teren. Liniile Deva-Brad, Dângeni-Săveni, Gura Putnei-Nisipitu sau Oradea-Vașcău au avut această soartă.

Totuși, o serie de „miracole” birocratice și de finanțare, care țin de fapt de normalitate, au făcut posibilă refacerea podului Budila și redeschiderea circulației feroviare.  Așa se face că de luni dimineață (19.09.2022) trenurile au revenit pe șine.

Poate vă întrebați de ce a fost nevoie de un tunel atât de lung (peste 4 km) și de pod pe o rută de mică importanță care se înfundă la Întorsura Buzăului. Ei bine, linia ar fi trebuit să devină legătura principală între Brașov și București, via Buzău. În comunism aceste planuri au fost abandonate prin construirea Barajului Siriu. ”

API a prezenta și un scurt istoric al Podului

”Cronologia: – construit 1928

– prăbuțirea la inundații (pile în albie) in 1 iulie 2018

– licitație 12 septembrie 2020

– atribuire 7 aprilie 2021

– finalizare august 2022 (fără pile în albie)”, se arată în postarea lor de pe rețeaua de socializare.