Încep să se clarifice planurile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului Rusiei din Ucraina. Administrația sa pare să accepte unele dintre cererile-cheie ale Kremlinului: Ucraina nu ar trebui să adere la NATO sau să revină la frontierele suverane dinainte de 2014. În mijlocul prafului a ceea ce pare a fi aruncarea în aer de către Trump a poziției anterioare a SUA privind pacea, o altă prioritate a administrației este, de asemenea, în curs de evidențiere: o mutare a atenției de la Europa la China.
Vorbind miercuri în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a explicat situația. „Realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în principal pe securitatea Europei”, a spus acesta. Un obiectiv trebuie să fie securitatea frontierelor SUA, altul este Beijingul, a spus el.
Trump și planul SUA
„Ne confruntăm, de asemenea, cu un concurent egal în China comunistă. Cu capacitatea și intenția de a ne amenința patria și interesele naționale de bază în Indo-Pacific”, a declarat Hegseth. „SUA acordă prioritate descurajării războiului cu China în Pacific. Se recunoaște realitatea și se fac compromisuri în materie de resurse pentru a se asigura că descurajarea nu eșuează”, a adăugat acesta.
Beijingul acordă, fără îndoială, o atenție deosebită declarației lui Hegseth. Aceasta vine în contextul în care, la începutul acestei luni, SUA și-au intensificat competiția economică cu China. A lansat un tarif general de 10 % pentru toate importurile chinezești, cu potențialul de a urma și altele. China a salutat ceea ce a fost un început neașteptat de cald al celei de-a doua runde a administrației Trump. Liderul american și-a exprimat în mod repetat opinii pozitive cu privire la liderul chinez Xi Jinping și la potențialul de cooperare dintre cei doi.
Oficialii de la Beijing au sperat probabil că schimbarea politicii externe a SUA de către Trump va slăbi alianțele americane din Asia. China s-a arătat deranjată de înăsprirea relațiilor dintre SUA și parteneri precum Japonia, Coreea de Sud și Filipine sub conducerea fostului președinte Joe Biden. Acum, este clar că vor urmări îndeaproape modul în care SUA își poate ajusta poziția și atenția într-o regiune în care Beijingul speră să își extindă influența.
Vladimir Putin, un pion important
Este probabil să aibă o altă preocupare urgentă: Dacă deschiderea lui Trump față de președintele rus Vladimir Putin va îndepărta Moscova – un aliat esențial pentru Xi în rivalitatea sa cu Occidentul – de Beijing și o va apropia de Washington. Ministerul chinez de Externe a declarat joi că „salută consolidarea comunicării și a dialogului” între SUA și Rusia. „China sprijină toate eforturile care conduc la o rezolvare pașnică a crizei. Va continua să mențină comunicarea cu toate părțile relevante. China va juca un rol constructiv în promovarea rezolvării politice a crizei”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Guo Jiakun.
Xi și Putin au declarat în mod memorabil un parteneriat „fără limite”. Anunțul a venit cu câteva zile înainte ca tancurile rusești să treacă granița cu Ucraina. Cei doi au continuat să strângă legăturile în timpul războiului. China a părut un element economic cheie pentru Rusia. Mai ales prin furnizarea de arme despre care liderii NATO au afirmat că alimentează complexul industrial de apărare al Rusiei. Beijingul a apărat acest lucru ca fiind comerț normal.
Relația s-a bazat mult timp pe disprețul comun al celor doi lideri față de NATO și alianțele SUA în general. Putin și Xi au lucrat în tandem pentru a construi grupări internaționale non-occidentale. Au intensificat în același timp exercițiile militare comune. S-au sprijinit reciproc în forumuri precum Organizația Națiunilor Unite. Aceasta înseamnă că o încălzire a legăturilor lui Putin cu Washingtonul ar putea avea un impact de mare amploare. Este vorba de scăderea capacității Chinei de a respinge presiunile din partea SUA. Dar și de a promova viziunea lui Xi pentru o alternativă la o ordine mondială condusă de America.
Medierea conflictului din Ucraina
Se ridică, de asemenea, întrebări cu privire la modul în care și dacă Xi va juca un rol în medierea încheierii conflictului alături de Trump. Sau va fi marginalizat într-un proces în care oficialii chinezi au telegrafiat mult timp că Beijingul ar putea juca un rol-cheie.
Între timp, observatorii au afirmat că Beijingul ar putea, de asemenea, să acorde o atenție deosebită modului în care SUA și comunitatea internațională gestionează potențiala soluționare a acestui conflict, având în vedere propriile sale planuri cu privire la Taiwan. Partidul Comunist Chinez revendică insula ca fiind a sa, deși nu a condus-o niciodată. Xi a promis să preia controlul asupra acesteia, prin forță dacă este necesar.
SUA este principalul furnizor de arme al insulei autoguvernate și este obligată prin lege să furnizeze Taiwanului mijloacele necesare pentru a se apăra. Vorbind miercuri cu Kaitlin Collins de la CNN, fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, John Bolton, a declarat că Beijingul consideră acum că SUA „nu sunt dispuse să acționeze împotriva unei agresiuni neprovocate în centrul Europei”. „La ce se gândesc acum cu privire la Taiwan?” a spus Bolton, conform CNN
