La Rio de Janeiro, cei mai puternici lideri europeni se întâlnesc cu omologii lor globali pentru un summit G20 umbrit de revenirea lui Donald Trump. Liderii europeni se confruntă cu o nouă realitate incomodă: geopolitica tranzacțională a revenit.
Summit-ul G20 de la La Rio de Janeiro reunește cele mai mari 20 de economii ale lumii. Reuniunea a fost creată pentru a găsi soluții comune la probleme precum gestionarea economiei globale, schimbările climatice și finanțarea dezvoltării. De pe continentul european, Franța, Germania, Italia, Turcia și UE sunt membre. Spania este invitat permanent.
Donald Trump, care va prelua controlul Casei Albe peste două luni, nu este un fan al cadrelor multilaterale precum G20. El preferă negocierile bilaterale și acordurile quid pro quo. Iar aliații săi pregătesc deja terenul.
Impactul revenirii lui Trump
Președintele Argentinei, Javier Milei, care săptămâna trecută a devenit primul lider străin care s-a întâlnit cu Trump de la victoria acestuia, a amenințat că va bloca concluziile comune ale summitului de la Rio. Principalele motive sunt referirile la impozitarea super-bogaților, politica privind schimbările climatice și problemele de gen, au declarat oficialii. Milei s-a prezentat drept cel mai apropiat partener al lui Trump în America Latină. Dar și aliatul său într-un război cultural global împotriva așa-numitei stângi „treze”.
Acest lucru a consternat diplomații europeni care văd în reacția lui Milei impactul iminent al lui Trump asupra altor guverne. Dar și o viitoare prăbușire a pactelor globale menite să alinieze politicile economice în spiritul compromisului.
„Summitul nu este genul de adunare susceptibilă să beneficieze de schimbarea iminentă a politicii de la Casa Albă”, a declarat Ian Lesser, membru al German Marshall Fund.
La fel de îngrijorătoare pentru capitalele europene este și fracturarea permanentă a unor grupuri precum G20. Grupul a servit drept punte de legătură pentru țările în curs de dezvoltare, precum Indonezia, Africa de Sud și Mexic. De asemenea, le-a menținut în strânsă legătură cu țările occidentale.
Beneficiile naționale primează
În lumea mai tranzacțională avută în vedere de Trump, țările își aleg poziția cu privire la probleme individuale în funcție de o viziune îngustă a beneficiilor naționale. Mai degrabă decât printr-un compromis multinațional. Oficialii europeni se tem că rivali precum China și Rusia ar putea încerca să consolideze grupările alternative și să submineze alianțele occidentale.
„Multe dintre aceste țări se simt foarte confortabil cu o poziție în esență nealiniată … Și acest lucru a revenit în vogă. De asemenea, este clar că țări precum Rusia și China caută să profite de acest lucru pentru a-și construi propriile coaliții”, a declarat Lesser.
Rusia folosește, din nou, energia ca armă
Austria a ripostat după ce Gazprom, controlat de Kremlin, a oprit livrările de gaz către Viena. Acest lucru a stârnit temeri cu privire la întreruperile în aprovizionare cu energie, pe măsură ce temperaturile se răcesc în Europa.
Europa a renunțat în mare parte la gazele rusești prin conducte după invazia Moscovei în Ucraina. O mână de țări, printre care Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, încă mai cumpără o parte din gazul pompat prin Ucraina.
Austria a fost una dintre ele. Dar Gazprom a întrerupt sâmbătă livrările către compania sa energetică OMV. Decizia a suvernit după ce o instanță de arbitraj a hotărât că gigantul energetic rus datorează OMV 230 de milioane de euro.
„Nu este surprinzător faptul că Putin și aliații săi folosesc din nou energia ca armă. Faptul că Gazprom și-a oprit livrările peste noapte pentru că nu i-a plăcut o hotărâre a unei curți de arbitraj arată încă o dată starea statului de drept în Rusia. Acordurile sunt valabile doar atâta timp cât se potrivesc calculelor politice ale Kremlinulu”, a declarat ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg.
Gazprom a declarat că aprovizionarea zilnică globală a Europei prin Ucraina va rămâne neschimbată la 42,4 milioane de metri cubi. Potrivit Tass, cantitățile pe care Austria le primea – aproximativ 17 milioane de metri cubi pe zi – au găsit noi cumpărători europeni, conform Financial Times.
