Liderii din Suedia trebuie să ia mai multe măsuri pentru a combate islamofobia dacă națiunea speră să adere la NATO, a afirmat liderul Turciei. Președintele Recep Tayyip Erdogan a catalogat presupusa inacțiune a Suediei împotriva manifestărilor ca fiind unul dintre punctele „esențiale” pentru Turcia, care stă acum în calea aprobării candidaturii de un an a Suediei pentru aderarea la NATO.
Invazia Rusiei în Ucraina s-a numărat printre motivele care au stat la baza cererilor de aderare la NATO din partea Suediei și Finlandei, țări cunoscute în ultimul secol pentru poziția lor neutră din punct de vedere a conflictelor globale. Cererea Finlandei a fost aprobată în mai puțin de un an, iar astfel țara s-a alăturat oficial la NATO în aprilie 2023, consolidând și mai mult alianța. Cu toate acestea, Suedia întâmpină rezistență din partea membrilor NATO Turcia și Ungaria.
Grupuri teroriste și islamofobie
Presupusa islamofobie este doar unul dintre obstacolele care stau în calea aderării Suediei la NATO. Erdogan și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de afirmațiile conform cărora Stockholm a refuzat să predea presupuși teroriști din Partidul Muncitorilor din Kurdistan, o organizație politică militantă kurdă care operează în principal în sud-estul Turciei și în nordul Irakului. Gruparea a fost scoasă în afara legii în Turcia, iar Erdogan a criticat presupusa relaxare a Suediei față de luarea de măsuri în legătură cu grupurile pe care Turcia le consideră adăpost pentru teroriști. De asemenea, Erdogan s-a pronunțat împotriva unui protest care a inclus arderea Coranului și a avut loc în capitala Suediei săptămâna trecută.
„Am spus clar că lupta hotărâtă împotriva organizațiilor teroriste și a islamofobiei reprezintă linia noastră roșie. Toată lumea trebuie să accepte că prietenia Turciei nu poate fi câștigată prin susținerea terorismului sau prin crearea de spațiu pentru teroriști”, a declarat Erdogan luni, după o reuniune a cabinetului, potrivit unui raport al postului rus de știri RT. Erdogan a continuat să precizeze că nu va ratifica cererea de aderare a Suediei la NATO până când această națiune nu va lua măsuri împotriva teroriștilor și a islamofobiei. Suedia și Finlanda au semnat un memorandum cu Turcia anul trecut, potrivit raportului RT, și au fost de acord să recunoască și să abordeze preocupările lui Erdogan împotriva presupuselor grupuri teroriste. Cu toate acestea, memorandumul nu a inclus stipulări împotriva islamofobiei.
Probleme în calea aderării Suediei la NATO
În ciuda problemelor Suediei, în aprilie, cererea Finlandei a fost aprobată, ceea ce a dus numărul membrilor NATO la 31 de țări. În afară de Finlanda, din NATO fac parte Statele Unite, Regatul Unit, Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Albania, Lituania, Bulgaria, Muntenegru, Croația, Cehia, Polonia, Estonia, România, Germania, Slovacia, Grecia, Slovenia, Ungaria, Spania, Turcia, Letonia și Macedonia de Nord.
Pentru ca o țară să se alăture NATO, toți membrii trebuie să aprobe cererea. Exprimându-și îngrijorarea și refuzând să dea undă verde cererii de aderare a Suediei, Turcia și Ungaria au capacitatea de a face imposibile eforturile de aderare la alianță. Ungaria și-a exprimat îngrijorarea după ce Suedia a criticat politicile premierului ungar Viktor Orban privind democrația și statul de drept. Ungaria a acuzat Stockholm că adoptă o „atitudine ostilă” împotriva Budapestei, potrivit unui raport al Reuters. Ungaria a declarat că „nemulțumirile” țin în loc ratificarea aderării Suediei la NATO. Se anticipează, de asemenea, că Ucraina va deveni membră, deși nu a fost stabilit un calendar pentru aprobare, conform News Week.
