Se așteaptă ca Turcia să preia comanda forței conduse de NATO în Kosovo în cadrul unei rotații planificate pentru această toamnă, în urma celor mai grave confruntări din regiune din ultimul deceniu, potrivit unor oficiali turci familiarizați cu această chestiune.
Turcia, care are a doua cea mai mare armată din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) după SUA, va prelua probabil conducerea misiunii cunoscute sub numele de KFOR de la Italia în octombrie, au declarat oficialii, care au cerut să nu fie identificați din cauza caracterului sensibil al informațiilor. Transferul a fost planificat înainte de ultima izbucnire a violențelor, iar alegerea Turciei nu a fost încă finalizată.
Batalion turcesc desfășurat în Kosovo
La cererea NATO, Turcia a desfășurat un batalion de comando în Kosovo în urma protestelor care au provocat rănirea a 30 de pacificatori, amenințând un proces de ani de zile de normalizare a legăturilor dintre Serbia și Kosovo, într-un moment critic în care Uniunea Europeană și aliații NATO sunt concentrați pe războiul Rusiei din Ucraina.
Ministerul Apărării din Turcia nu a făcut niciun comentariu imediat. Un purtător de cuvânt al NATO nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.
Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, la aproape un deceniu după ce un război din țară s-a încheiat prin alungarea forțelor sârbe de către NATO. Alianța militară a staționat forțe de menținere a păcii acolo de la încheierea războiului. KFOR are în prezent aproximativ 3.800 de soldați în Kosovo, față de aproximativ 50.000 în perioada de vârf a prezenței sale în țară.
Misiunea arată angajamentul Turciei față de eforturile similare ale NATO și subliniază, de asemenea, legăturile sale istorice și etnice cu Balcanii, care au făcut cândva parte din domeniul predecesorului său, Imperiul Otoman, potrivit Bloomberg.
Tensiunile dintre Kosovo și Serbia
La trei decenii de la destrămarea sângeroasă a Iugoslaviei, ostilitățile etnice care au declanșat conflictul persistă. Kosovo și-a declarat independența față de fosta republică iugoslavă Serbia în 2008, dar Belgradul refuză să renunțe la ea. Invazia Rusiei în Ucraina a adăugat o nouă dimensiune la această situație de impas. Acum, luni de tensiuni tot mai mari între autoritățile din Kosovo și minoritatea sârbă locală din această regiune au dus la cele mai grave violențe din ultimii ani.
Kosovo are o populație predominant albaneză de 1,8 milioane de locuitori, dar include peste 100.000 de sârbi. În august 2022, autoritățile au încercat să forțeze minoritatea sârbă să treacă la plăcuțe de înmatriculare auto și documente personale emise de guvernul kosovar și nu de cel sârb. Mulți etnici sârbi au considerat ordinul administrativ drept un afront și o amenințare la adresa identității lor. Autoritățile au acceptat în cele din urmă să nu aplice politica, dar nu înainte ca un număr mare de ofițeri de poliție sârbi din nordul Kosovo să demisioneze în semn de protest. După ce trei astfel de ofițeri au fost arestați anul trecut sub suspiciunea de terorism, membrii comunității au răspuns prin proteste și blocarea drumurilor.
Premierul kosovar Albin Kurti a acuzat Serbia că a instigat tulburările. Președintele sârb Aleksandar Vucic a evocat perspectiva de a trimite trupe în Kosovo pentru a proteja minoritatea sârbă. În luna mai, protestatarii sârbi au încercat să împiedice primarii nou aleși de etnie albaneză să ajungă la birourile lor din orașele cu majoritate sârbă, ceea ce a dus la ciocniri în care au fost răniți zeci de membri ai forțelor de menținere a păcii conduse de NATO, precum și peste 50 de sârbi locali, informează Bloomberg.
