Parlamentul Turciei a votat pentru aprobarea aderării Finlandei la NATO, înlăturând ultimul obstacol în calea aderării vecinului nordic al Rusiei la alianța de apărare ca al 31-lea membru al acesteia.
Parlamentarii de la Ankara au votat joi în unanimitate pentru a ratifica intrarea Finlandei în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, fiind ultimul dintre membrii actuali care aprobă extinderea, după ce luni și parlamentul ungar a sprijinit acest demers.
„Familia” NATO se mărește
Votul pecetluiește o schimbare majoră în arhitectura de securitate europeană, după ce Finlanda și Suedia, nealiniate din punct de vedere militar, au solicitat aderarea la NATO într-o întoarcere în urma invaziei Rusiei în Ucraina în urmă cu un an. De asemenea, subliniază diviziunile din interiorul blocului, deoarece Turcia și Ungaria se opun în continuare intrării Suediei, iar calendarul de aderare a celei mai mari națiuni nordice este pus sub semnul întrebării.
În urma votului, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a scris pe Twitter că a salutat rezultatul și că ratificarea va face „familia NATO mai puternică și mai sigură”. Atât Turcia, cât și Ungaria au semnalat la începutul acestei luni că vor aproba intrarea individuală a Finlandei, după luni de blocaj, despărțind candidaturile celor două națiuni nordice chiar și după ce ambele au fost invitate în iunie anul trecut să înceapă procedurile de aderare.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan acuză Suedia că nu face suficient de mult pentru a lua măsuri împotriva grupurilor pe care Turcia le etichetează drept teroriste, în timp ce partidul premierului ungar Viktor Orban a legat veto-ul acestei țări de o confruntare în interiorul Uniunii Europene cu privire la statul de drept.
Finlanda și Suedia, în pregătiri
Finlanda și Suedia au început deja să se integreze în alianță și au fost implicate în toate reuniunile NATO de când au devenit invitate în vara anului trecut. Dar, în calitate de membru cu drepturi depline, Finlanda poate beneficia acum de angajamentele de apărare reciprocă prevăzute la articolul 5, ceea ce înseamnă că aliații sunt obligați să îi vină în ajutor în cazul în care este atacată, iar țara nordică va trebui să fie pregătită să îi apere și pe ceilalți aliați.
„Este o schimbare mare”, a declarat Minna Alander, cercetător la Institutul finlandez pentru afaceri internaționale, despre aderarea Finlandei la NATO. Deși țara a fost mult timp un partener apropiat al aAlianței, va fi necesară „o schimbare uriașă de mentalitate, deoarece acum nu mai suntem singuri și putem aștepta ajutor”, în loc să trebuiască să își apere singură teritoriul, a spus Alander.
Putin are de pierdut
Mișcarea este un regres pentru președintele rus Vladimir Putin, deoarece Finlanda păzește o graniță cu Rusia de aproximativ 1.300 de kilometri. Acest lucru înseamnă că aderarea Finlandei va dubla lungimea frontierei NATO cu Rusia, care în prezent reprezintă doar 6% din perimetrul terestru al Rusiei. Acest lucru ar permite Alianței să își îmbunătățească supravegherea flancului vestic al Rusiei cu ajutorul armatei finlandeze bine pregătite, care folosește deja arme compatibile cu standardele Alianței. Și, în timp ce Rusia reprezintă o amenințare, în timp ce este în prezent împotmolită în războiul său din Ucraina, aliații nu vor să subestimeze capacitatea Moscovei de a-și reconstitui forțele după război.
Aderarea Finlandei va deveni oficială după ce aceasta își va depune cererea de aderare la Departamentul de Stat american de la Washington, ceea ce s-ar putea întâmpla în zilele următoare. Intrarea Finlandei va permite, de asemenea, blocului să securizeze și mai mult zona din jurul Mării Baltice, în apărarea membrilor săi baltici, Estonia, Letonia și Lituania, care sunt deseori văzute ca potențiale ținte ale agresiunii rusești. De asemenea, aceasta aduce o altă națiune arctică în cadrul alianței, una ale cărei forțe militare sunt antrenate pentru vreme rece, un atu important într-un moment în care Nordul Mare capătă o importanță strategică din ce în ce mai mare, având în vedere prezența crescută a Rusiei și a Chinei în această zonă.
Suedia își așteaptă rândul
Pentru NATO, ratificarea Finlandei marchează una dintre cele mai rapide aderări din istorie, pecetluind statutul de membru în mai puțin de un an de când cele două țări nordice și-au depus candidatura în luna mai a 2022. Macedonia de Nord a fost ultima care a aderat la alianță, un proces care a durat două decenii. Alături de Suedia, alte țări, printre care Ucraina și Georgia, au mai rămas în așteptare la ușa NATO.
Accentul se mută acum pe finalizarea candidaturii Suediei, pe care aliații încă mai speră că o vor încheia la timp pentru summitul liderilor de la Vilnius din iulie. Însă alegerile din Turcia din luna mai sunt considerate cruciale, având în vedere că orice rezultat incert la Ankara ar putea întârzia și mai mult procesul de extindere. Noile legi antiteroriste ale Suediei, care speră să influențeze Turcia, sunt programate să intre în vigoare în iunie.
Parlamentul ungar nu a programat încă un vot asupra candidaturii Suediei, în timp ce purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, a scris miercuri într-un mesaj pe Twitter că „admiterea Suediei în NATO se confruntă cu provocări, deoarece ne exprimăm îngrijorarea cu privire la nemulțumirile persistente, inclusiv la atacul diplomatic și lipsa de atenție și respect”.
Respingerea de către Ungaria și Turcia a candidaturilor nordice „nu a fost un aspect grozav pentru unitatea NATO”, a spus Alander, adăugând că acesta este un stil de negociere cu care Finlanda și Suedia trebuie să învețe acum să lucreze, conform japantimes.co.jp.
